Subiectul pensiilor speciale ale judecătorilor declanșează dezbateri aprinse în spațiul public. Președinta Asociației Magistaților din România, Andreea Ciucă, a declarat că nu este corect să se concentreze exclusiv pe pensiile judecătorilor, evidențiind că Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) abordează toate pensiile speciale și de serviciu. Problema, reiterată recent în declarațiile premierului Ilie Bolojan, vizează un proiect de reformă a pensiilor judecătorilor.
„În PNRR sunt menționate toate pensiile speciale, nu doar cele ale judecătorilor”
Amintim că Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a primit, miercuri, 30 iulie, proiectul de lege privind reforma pensiilor speciale ale judecătorilor, însă nu îl va aproba considerându-l neconform cu legea.
CSM acuză Guvernul că simulează consultările cu reprezentanții justiției în privința reformei pensiilor judecătorilor.
„În primul rând, este nedrept să se discute doar despre pensiile noastre. Există 212.000 de pensii speciale și de serviciu la bugetari, nu luând în calcul alte categorii.
Suntem 5.600 de judecători. Restul pensiilor, peste 200.000, nu sunt luate în considerare? Nu afectează bugetul? Nu este vorba despre a critica pe altul, ci de o abordare echilibrată și de o informare corectă. În PNRR sunt menționate toate pensiile speciale, nu doar cele ale judecătorilor.
S-a susținut că populația nu trebuie să suporte pensiile noastre. Dar este corect ca aceasta să suporte și celelalte 200.000 de pensii speciale?”
În al doilea rând, nu este vorba despre un al patrulea proiect, ci despre o repetare a acestuia de trei ori. Legea 303/2022 a intrat în vigoare în decembrie 2022, dar la trei zile, a fost introdus un nou proiect, care a devenit Legea 282/2023. Ambele conțin prevederi privind pensia de serviciu a judecătorilor, dar într-un mod restrictiv față de Legea 303/2004. În 2024 și 2025 sunt propuse noi proiecte, pe același subiect. Ce categorie profesională este tratată atât de instabil? Care categorie socială suportă o astfel de instabilitate și lipsă de predictibilitate, cu încălcarea jurisprudenței CJUE?
În al treilea rând, propunerile actuale sunt deja conținute în legea existentă. Chiar dacă se vehiculează necesitatea unei noi legi pentru limitarea pensiilor la ultimul salariu, Legea 303/2022 (art. 211) deja interzice depășirea ultimului salariu, dispoziție preluată și în Legea 282/2023. Pensionarea la 65 de ani este prevăzută în Legea 282/2023, cu o creștere treptată a vârstei de pensionare.”
„Judecătorul român începe cariera mai devreme și are o sarcină de lucru mai mare”
Andreea Ciucă susține că judecătorii români au proceduri de intrare și promovare în carieră mai complexe.
Aceasta subliniază faptul că discuția se concentrează doar pe pensiile judecătorilor, ignorând alte categorii bugetare, la fel și vârstele de pensionare pentru aceste categorii.
„În al patrulea rând, se fac comparații cu alte țări europene, dar doar în legătură cu limita de vârstă pentru pensionare, fără a se menționa că magistratul român începe cariera mai devreme, are un număr mai mare de dosare, de ședințe și de hotărâri motivate pe an. Ritmul legislativ și numeroasele acte normative sunt printre cele mai mari din Europa. Magistratul român are proceduri de intrare și avansare în carieră mai dificile și un regim de incompatibilități și interdicții foarte riguros, recunoscut chiar și de Curtea Constituțională.”
În al cincilea rând, documentele europene, inclusiv jurisprudența CJUE, clarifică faptul că veniturile judecătorilor nu pot fi reduse decât în cazuri excepționale, legate de deficitul bugetar, și doar în cazul reducerii salariale pentru toate categoriile bugetare, și numai temporar.
La noi, problema se reduce doar la veniturile judecătorilor pensionari, care sunt reduse definitiv. Alte categorii bugetare sunt ocolite, atât în ceea ce privește veniturile cât și vârstele de pensionare, cum se procedează cu un an de activitate care se echivalează cu un an și jumătate de vechime.
O astfel de abordare contravine deciziilor Curții Constituționale, jurisprudenței CJUE și documentelor internaționale semnate de România, fiind considerate detalii neglijate de Guvern. În al șaselea rând, pensionarea la 25 de ani vechime era deja prevăzută în Legea 303/2004, însă mulți au ales să continue activitatea, nu doar a fi pensionari la 48 de ani.
Nu se menționează nici faptul că vârsta de pensionare a început să scadă doar odată cu instabilitatea statutului, începând cu 2019. Între 2017 și 2018 au fost modificări ale Legilor Justiției. În 2019, pensia de serviciu a fost drastic pusă în discuție, în 2020, a fost lansat un nou proiect al Legilor Justiției, adoptat în 2022. La 3 zile după adoptare, a apărut proiectul care a devenit Legea 282/2023, cu dispoziții privind pensia de serviciu, deși fusese reglementată anterior. În 2023 și 2024, statutul judecătorilor a fost din nou pus în discuție, iar acum avem un nou proiect de lege privind pensiile speciale.
Punctul de vedere al ministrului Justiției
Gândul a solicitat și punctul de vedere al ministrului Justiției, Radu Marinescu, cu privire la viitorul proiect de reformă a pensiilor judecătorilor.
„Sunt propuse texte care vor fi supuse dezbaterii. O variantă finală va putea face obiectul unui proiect de lege inițiat de ministerul/ministerele competente și susținut de guvern sau un proiect de lege/amendamente la proiectul existent.”
Ministrul Justiției a susținut obiectivul coaliției de reformă a pensiilor de serviciu, respectând principiile constituționale și dialogul constructiv între puterile statului. Orice modificare a legilor justiției se va face în consultare cu Comisia Europeană.
