Declarația Maiei Sandu privind posibilitatea organizării unui referendum pentru reunirea țării noastre cu Republica Moldova a adus în discuție statutul României față de țara vecină și Ucraina, principalul său aliat în procesul de aderare la Uniunea Europeană. Politologul Radu Carp a explicat exclusiv pentru Gândul că autoritățile de la București nu sprijină oficial aderarea unei țări aflate în conflict armat și preferă să evite declarații publice ferme. Politica României a atras interesul Ungariei, care se opune vehement aderării Ucrainei și Republicii Moldova la UE, iar presa maghiară avertizează asupra unui joc periculos al țării noastre.
- Conform profesorului de științe politice Radu Carp, România adoptă o strategie surprinzătoare în privința celor două țări care negociază „la pachet” integrarea în UE. În timp ce susține Republica Moldova, țara noastră menține o poziție rezervată față de Ucraina, de care ne acordăm sprijin consistent în contextul agresiunii militare a Federației Ruse.
- Pe de altă parte, procesul de negociere al Moldovei este blocat de poziția Ungariei.
Radu Carp: România putea sprijini mai mult integrarea Ucrainei, în timp ce Republica Moldova a făcut pași semnificativi
Analistul Radu Carp a explicat exclusiv pentru Gândul poziția paradoxală a autorităților de la București. Deși oferim un sprijin important Ucrainei, în domeniul militar, umanitar și social, diplomația română nu a inițiat încă nicio întâlnire bilaterală cu conducerea de la Kiev.
Profesorul Radu Carp. Sursa foto: Basilica.ro
”Da, am fi putut să facem mai mult, dar acesta este un subiect tabu în politica românească. Nu înțeleg de ce România nu s-a manifestat mai vocal pentru susținerea integrării Ucrainei în spațiul european. Noi am avut doar inițiative sporadice pentru Moldova, iar Ucraina și Moldova sunt intrinsec legate. Nici UE nu pare să dorească separarea lor.
Oricât de mult am dori, România nu a întreprins acțiuni concrete pentru sprijinirea aderării Ucrainei, dar pare să lase să se înțeleagă că e preferabil ca Ucraina să nu devină parte a Uniunii, ci doar Moldova.
Susținerea „mai vocală” a Ucrainei ar provoca curentul suveranist
Expertul explică că retenția autorităților române în exprimarea unui sprijin mai clar față de Ucraina se datorează temerii de a nu declanșa reacții adverse din partea curentului suveranist.
”Motivul principal este că o abordare mai fermă ar putea genera o reacție negativă din partea curentului suveranist. În plus, nu există încă acțiuni concrete sau oficiale pentru promovarea aderării Ucrainei în UE din partea României. Discuțiile bilaterale directe între București și Kiev lipsesc, deși Moldova a inițiat astfel de contacte. În format bilateral sau trilateral, cu participarea României, Ucraina și Moldova, au avut loc anumite întâlniri, dar pașii concreți pentru susținerea oficială a aderării Ucrainei nu au fost încă realizați.”
Presa maghiară: România se joacă cu focul în contextul regional
Declarația Maiei Sandu a generat reacții diverse în Ungaria, care, după cum remarcă și profesorul Carp, se opune ferm aderării Ucrainei și Moldovei la UE. Potrivit publicației Maszol, poziția ambivalentă a României poate afecta relațiile regionale, mai ales în contextul în care aderarea celor două țări la UE este considerată un pachet unitar.
Astfel, se evidențiază riscul ca Bruxelles-ul să insiste pe integrarea Ucrainei și Moldovei în același pachet, ceea ce ar putea determina România să ia decizii care să nu fie în avantajul său, într-un context geopolitic complicat.
„Bruxelles-ul promovează planul de aderare pentru Ucraina și Moldova, iar această poziție ar putea, de asemenea, să alimenteze tensiuni între România și Ungaria.”
”Există posibilitatea ca, în contextul actual al reorganizării geopolitice, să apară o reunificare a României cu Moldova. În timp ce Europa pare deschisă la astfel de perspective, această mișcare ar putea fi folosită de Moscova pentru a intensifica propaganda antiromânească. La momentul actual, în Republica Moldova, nu există o majoritate clară în favoarea reunificării, dar această situație s-ar putea schimba în următorii ani, odată cu o campanie de comunicare potrivită.”
O posibilă implicare a României într-un conflict prelungit pentru unificatrea cu Moldova?
”Deși oficial, conducerea țării nu manifestă preocupări explicite, presa românească intensifică discursul cu privire la preluarea controlului asupra teritoriului moldovean. Așadar, rămâne întrebarea dacă România este dispusă să accepte un conflict prelungit cu Rusia pentru realizarea proiectului unei „Românii Mari”. În contextul actual, evoluțiile geopolitice pot duce rapid la escaladări armate pentru simplul motiv că orice pas poate fi interpretat ca amenințare de către adversari.”
„Procesul de schimbare a ordinii mondiale produce deja efecte surprinzătoare. În noua eră a conflictelor, pași politici aparent nesemnificativi pot degeneră într-un război în câteva secunde. România trebuie să fie conștientă de riscurile implicate dacă intenționează să susțină ideea unei unificări cu Moldova, deoarece conflictul cu Moscova trebuie gestionat cu foarte mare atenție.”
Sfaturi ale autorului:
- Suntem mai aproape ca niciodată de unirea cu Republica Moldova? Un expert politic explică, exclusiv pentru Gândul, de ce anul 2026 ar putea fi momentul Marii Uniri din 1918 și afirmă: „Nu exclud nicio variantă”
- Transnistria rămâne un obstacol major în procesul de aderare a Moldovei la UE. Retragerea trupelor rusești necesită negocieri cu Rusia, iar Chișinăul nu este încă pregătit pentru aceste discuții
- Cristoiu analizează implicațiile declarației despre unirea României cu Moldova, considerând că Maia Sandu a făcut afirmații nesănătoase și fără fundament solid
