Pericolul ca România să devină groapa de gunoi a Europei după aderarea la Schengen

Ionescu Stefan
4 Citit minim
România, în pericol să devină groapa de gunoi a Europei după intrarea în Schengen

Eliminarea controalelor vamale odată cu aderarea României la spațiul Schengen ridică semne serioase de întrebare privind securitatea fluxurilor de deșeuri care intră în țară. Ultimul raport al Gărzii Naționale de Mediu indică discrepanțe majore între cantitățile declarate de transportatori și cele raportate de centrele de reciclare, situație ce poate favoriza importurile ilegale și depozitarea neautorizată a deșeurilor.

Datele analizate de Garda Națională de Mediu evidențiază un dezechilibru major în evidențierea circulației deșeurilor pe teritoriul României. Conform datelor, centrele de reciclare au raportat recepționarea a aproximativ 3,3 milioane de tone de deșeuri, în timp ce transportatorii au raportat cu peste două milioane de tone mai mult.

La nivel național funcționează 366 de unități de valorificare și reciclare, dintre care 350 sunt considerate operaționale, conform legislației în vigoare. Cu toate acestea, corelarea datelor rămâne insuficientă.

În Registrul ROAFM sunt înscrise 178 de unități, însă diferențele între cifrele raportate ridică suspiciuni serioase. Transportatorii au raportat 162.205 tone, în timp ce unitățile de reciclare au indicat 269.026 tone, discrepanță ce sugerează subraportări sau supraraportări semnificative. Conform estimărilor Gărzii de Mediu, aproximativ 40% dintre deșeuri ajung în centrele de reciclare pe căi ilegale.

Probleme și la nivelul transportatorilor implicați în aceste operațiuni

„Transportul acestor fluxuri a fost realizat de 1.929 de operatori, însă doar 437 sunt înregistrați legal, restul de 1.492 operând fără autorizare, ceea ce indică un nivel de neconformitate de circa 77%. Această situație generează riscuri semnificative pentru trasabilitatea deșeurilor și favorizează apariția transporturilor „invizibile”, cu potențial de depozitare ilegală, ardere necontrolată și alte forme de poluare”, se menționează în raportul Gărzii Naționale de Mediu din 2025.

Controale, sancțiuni și riscuri sporite în perioada post-Schengen

Analiza transferurilor transfrontaliere de deșeuri a evidențiat deficiențe majore în sistemele de raportare și monitorizare, mai ales după eliminarea controalelor vamale.

În perioada martie–iulie 2025, Garda Națională de Mediu a desfășurat o acțiune extinsă de control, vizând 1.803 operatori economici implicați în transferuri transfrontaliere de deșeuri. În urma verificărilor, au fost aplicate 146 de sancțiuni, dintre care 52 de avertismente și 94 de amenzi în valoare totală de 2,2 milioane de lei. De asemenea, a fost formulată și o plângere penală.

Potrivit raportului, scopul acțiunii a fost prevenirea introducerii ilegale a deșeurilor pe teritoriul României și evaluarea riscurilor generate de aderarea la Spațiul Schengen, pentru dezvoltarea unor noi strategii de control.

„Principalele neconformități identificate includ introducerea deșeurilor pentru eliminare, desfășurarea activităților de tratare sau valorificare fără acte de reglementare, nefuncționarea instalațiilor autorizate, lipsa evidențelor privind gestionarea deșeurilor, neînregistrarea transportatorilor în registrele legale, lipsa documentelor de transport și necorelarea cantităților recepționate cu capacitățile maxime autorizate”, menționează raportul.

Raportările indică faptul că aproape 59% dintre transferurile de deșeuri nu sunt reflectate corespunzător în sistemele de monitorizare, vulnerabilitate ce crește riscul ca România să devină o rută preferată pentru introducerea ilegală a deșeurilor, în contextul Spațiului Schengen.

De asemenea, Garda Națională de Mediu semnalează o reducere a numărului de tranzacții raportate în ROAFM în primele luni ale anului 2025 comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior, indicând continuarea problemelor de trasabilitate chiar și după intensificarea controalelor.


AUTORUL RECOMANDĂ

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns