Inițial, explicăm termenii utilizati în articol:
Prin „străini” înțelegem cetățeni din afara Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a Elveției.
Peste 148.000 de cetățeni străini aveau permise de ședere în scop de muncă la sfârșitul anului 2025, conform informațiilor oficiale furnizate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI).
Numărul persoanelor din străinătate cu drept de ședere pentru activități lucrative la finalul anului 2025 este cu aproape 48% mai mare față de cea din anul 2024, conform analizei realizate de Economica.net pe baza datelor obținute de la IGI.
Permisele de ședere pentru muncă în străinătate deținute la sfârșitul anului 2025 sunt aproape de două ori mai mari decât cele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2023, indică calculele realizate de Economica.net.
Majoritatea străinilor cu autorizație de muncă au între 18 și 34 de ani (aproximativ 80.500 de persoane), conform datelor primite de la IGI.
Aproximativ 67.500 de cetățeni extracomunitari cu permise de ședere pentru activități lucrative au între 35 și 64 de ani, arată informațiile obținute de Economica.net de la IGI.
București, Ilfov, Constanța – județele cu cei mai mulți angajați străini aduși pentru muncă în România.
Cei mai mulți străini s-au stabilit în București (38.407 persoane), Ilfov (21.066 de persoane), Constanța (9.242 de persoane), Timiș (7.932 de persoane), Cluj (7.525 de persoane), Brașov (6.382 de persoane), Sibiu (5.143 de persoane), Prahova (4.016 persoane), Bihor (3.780 de persoane), Iași (3.421 de persoane), conform analizei realizate de Economica.net pe baza datelor furnizate de IGI.
Majoritatea cetățenilor extracomuniști sunt aduși pentru muncă necalificată, posturi dificile și refuzate constant de forța de muncă locală.
Cele mai frecvente poziții ocupate de acești migranți includ manipulant marfă (peste 12.000 de persoane), curier (peste 10.600 de persoane), muncitor necalificat în construcții (peste 9.600), ajutor de bucătar (aproximativ 7.000), muncitor în asamblare și montaj (aproximativ 6.400), muncitor în tăierea și prelucrarea materialelor de construcții (aproximativ 4.400), personal de curățenie (aproximativ 3.400), spălător vase (circa 3.300), ambalator manual (3.032), lucrător comercial (2.236), muncitor în agricultură (2.180), îngrijitor clădiri (1.938), conform datelor obținute de Economica.net de la IGI.
Cele mai numeroase comunități de migranți din România provin din Nepal, în 2025, și au fost și în anii anteriori, conform analizelor Economica.net.
Se remarcă următoarele două tendințe principale în datele analizate:
Numărul cetățenilor din Nepal cu permise de ședere pentru muncă a crescut cu 71% de la sfârșitul anului 2024 până la sfârșitul anului 2025. Nepalezii sunt cei mai mulți străini cu astfel de permise în 2025 și înregistrează cea mai accelerată creștere procentuală anuală din toate naționalitățile non-UE, conform analizelor anuale de către Economica.net.
Numărul cetățenilor egipteni cu permise pentru muncă aproape s-a dublat în aceeași perioadă.
Guvernul a aprobat un plafon de 90.000 de lucrători străini noi admişi pe piața forței de muncă din România pentru anul 2026.
Executivul a stabilit, prin hotărâre nr. 1169/2025, un plafon anual pentru numărul de muncitori străini (din afara UE) care pot fi angajați în România, pentru a acoperi deficitul în diverse sectoare, valabil din 31 decembrie 2025.
Prin hotărâre, se menține limita de maximum 100.000 de lucrători extracomunitari aduși în țară anual, în perioada 2022-2025, conform analizei Economica.net.
Această strategie răspunde provocării unui număr ridicat de posturi vacante, fie refuzate, fie nerecunoscute de populația autohtonă.
Printre motivele refuzului acestor locuri de muncă de către români se numără salariile modeste, nivelul redus al veniturilor, distanța mare față de locuințe, volumul mare de muncă și perspectivele limitate de avansare profesională.
Unii dintre cei eligibili pentru aceste posturi preferă munca ocazională în străinătate pentru a depăși sărăcia, alții aleg să își gestioneze gospodăriile sau să inițieze mici afaceri.
