Petrișor Peiu susține că prevederile ordonanței privind reducerea cheltuielilor publice nu au fost respectate, iar actualele măsuri de reducere a cheltuielilor și creștere a impozitelor nu își demonstrează eficacitatea, afectând sectoare esențiale ale economiei.
Peiu: Anul acesta ar fi trebuit să observăm o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB
„Indiferent de creșterea veniturilor, statul reușește să-și mărească cheltuielile simțitor. Inflația, după luna august, este mai mult decât dublă față de prognozele inițiale. Statul a avut, și are, acum, venituri suplimentare de 2% din PIB, rezultat al eliminării facilităților pentru salariații din IT, construcții, agricultură și industria alimentară, reducerii plafonului pentru impozitul pe cifra de afaceri la microîntreprinderi și al creșterii impozitului pe dividende și a aplicării altor cote TVA. (…) Anul acesta ar fi trebuit să observăm o reducere a deficitului bugetar cu 2% din PIB. Cu toate acestea, după șapte luni, deficitul bugetar este identic cu cel de anul trecut, înregistrând o creștere de 5 miliarde de lei în termeni nominali”, afirmă Petrișor Peiu.
Înghețarea salariilor publice, o soluție ratată
Senatorul AUR susține că această situație este cauzată de neaplicarea înghețării salariilor din sectorul public, măsură care ar fi redus deficitul: „Guvernul nu a înghețat creșterea salariilor din sectorul public. Această măsură simplă ar fi putut contribui semnificativ la reducerea deficitului bugetar, prin înghețarea creșterii salariilor conform legii.”
Peiu susține că Guvernul tergiversează rectificarea bugetară, evitând expunerea publică a situației actuale.
„Guvernul evită rectificarea bugetară pentru că ar evidenția exact situația actuală. Ca rezultat, dobânzile la care se împrumută România sunt cu 0,75 puncte procentuale mai mari decât în anul precedent”, a mai spus liderul senatorilor AUR.
Senatorul AUR a subliniat că promisiunile asumate de coaliția de guvernare la aprobarea bugetului pentru 2025 nu au fost respectate.
„PIB-ul pe primul trimestru este cu 48% mai mic față de prognoza inițială, într-un context cu o rată a inflației dublă. Creșterea economică nu va ajunge la 2,5%. Deocamdată, potrivit datelor oficiale, este de 1,4% și prognoza de creștere a economiei scade. Inflația de la începutul anului a fost de 8,1%. De la începutul anului, rata anuală anualizată a inflației este de 9,9%”, a declarat senatorul AUR.
Cheltuielile în creștere
Peiu a explicat că, în ciuda creșterii veniturilor bugetului general consolidat cu 39 de miliarde de lei, cu o contribuție semnificativă provenită din CASS și CASA, cheltuielile statului au crescut cu 44,6 miliarde de lei.
„De unde vin aceste cheltuieli suplimentare? 10 miliarde de lei în plus pentru dobânzi. 18,8 miliarde de lei în plus pentru asistență socială și 7,3 miliarde de lei pentru personal. Asta doar în primele 7 luni. Pe întreg anul, cheltuielile cu personalul vor fi cu 12-13 miliarde de lei mai mari față de anul trecut, la care se adaugă majorarea cu 32 de miliarde de lei a cheltuielilor cu personalul în 2024, deși aceste cheltuieli trebuiau înghețate. Astfel, doar creșterea ilegală a cheltuielilor cu personalul reprezintă 2,4% din PIB”, a adăugat Petrișor Peiu.
Liderul grupului parlamentar AUR a atras atenția că ministrul de finanțe nu a precizat exact noua țintă a deficitului: „Ministrul de finanțe a anunțat o nouă țintă de deficit peste 8% din PIB, dar nu a precizat exact valoarea.”
Datoria publică crește mai rapid decât deficitul
Petrișor Peiu a explicat că prognoza FMI privind creșterea economică de 1% este puțin probabilă, iar datoria publică crește mai rapid decât deficitul bugetar, datorită dobânzilor ridicate.
„Refinanțarea ne costă foarte mult, pentru că datoria publică crește mai rapid decât deficitul bugetar. Asta se întâmplă deoarece România plătește dobânzi ridicate, împrumutându-se la dobânzi de peste 7%, 7,4-7,5% pentru a acoperi ratele scadente (2-3%). Deficit bugetar, 76 de miliarde de lei la 7 luni, însă doar în primele 5 luni am avut un deficit de 70 de miliarde de lei. Și cu 10-15 miliarde de lei crește deficitul bugetar lunar. Astfel deficitul crește mult mai încet decât datoria publică”, a declarat senatorul.
Liderul grupului AUR de la Senat a adăugat că Guvernul trebuia să respecte legea privind responsabilitatea fiscal-bugetare, pentru ca deficitul bugetar să fie redus.
„Dacă Guvernul ar fi aplicat legea responsabilității fiscal-bugetare anul trecut, am fi avut un deficit cu 32 de miliarde de lei mai mic în 2024 și cu 44-45 de miliarde de lei mai mic în 2025. Prin aplicarea legii, înghețarea cheltuielilor bugetare, fără concedieri sau reduceri de personal, am fi obținut un deficit bugetar cu 2% din PIB mai mic, ținând cont și de veniturile suplimentare din majorările de impozite”, concluzionează Peiu.
