Dobânda plătită de instituțiile financiare din România pentru depozitele noi, în lei, cu scadențe mai mici de un an, atrase de la persoane fizice, a rămas aproape neschimbată, în jur de 5%, pe tot parcursul anului 2025, în condițiile în care inflația a crescut semnificativ până la 9,7%. Ultimele date ale BNR, care se referă la luna noiembrie, indică faptul că un român care a constituit un depozit în ianuarie 2025 a încasat o dobândă aproximativ la jumătate față de inflația din perioada respectivă, ceea ce înseamnă că a înregistrat pierderi reale. Diferența maximă între dobândă și inflație se înregistrează în cazul depozitului pe o lună și, în special, a celui pe un an, înregistrând o pierdere de aproximativ 5% din valoarea reală a sumei depuse. În graficul de mai jos, am analizat situația depozitelor pe 1 lună, 3 luni, 6 luni și 12 luni constituite în ianuarie 2025. Aceste scadențe sunt preferate de majoritatea deponenților din România. Se observă clar că diferența dintre dobânda pentru depozite, calculată pentru fiecare termen, și inflația aferentă s-a accentuat pe parcursul anului.
Concurența titlurilor de stat față de depozitele bancare este deja incompatibilă
Titlurile de stat reprezintă cea mai sigură și mai simplă modalitate de economisire. În acest context, rivalitatea directă o au depozitele bancare, de asemenea instrumente simple, utilizate zilnic de milioane de români. În ultimii aproape doi ani, odată cu creșterea dobânzilor la care statul se împrumută din cauza deficitului bugetar crescut și în contextul unui program record de atragere de fonduri de la populație, depozitele bancare nu mai pot concura, din perspectivă a randamentului, cu titlurile Tezaur sau Fidelis. Acest sentiment se reflectă și în numărul record de investitori pe care statul a reușit să îi atragă.
Sumele mobilizate doar în primele nouă luni din 2025 depășesc deja plasamentele din întreg anul 2024 și sunt aproape duble față de 2023. În cazul programului Tezaur, vorbim despre 18 miliarde de lei investiți până la sfârșitul lunii septembrie.
Din 2024, după cum arată și graficele de mai jos, dobânzile oferite de bănci pentru depozitele noi devin incompatibile cu cele plătite de stat. Diferențele de randament nominal pentru scadențele pe un an, cele mai scurte, sunt deja semnificative.
Când vine vorba despre scadențe lungi, băncile nu pot concura, deoarece rareori și la dobânzi mai mici au oferte pentru perioade de peste un an. În schimb, titlurile Tezaur oferă dobânzi care, conform prognozelor privind inflația, vor aduce randamente reale pozitive în anii următori.
Ultimele două ediții ale programului Tezaur, din octombrie și noiembrie, au adus un randament mediu de 7,43%, conform Ministerului Finanțelor, în condițiile în care 70% din plasamente au fost pe scadența de un an, 18% pe trei ani și restul pe cinci ani. Titlurile pot fi subscrise online sau fizic și pot fi răscumpărate anticipat. Ministerul Finanțelor explică:
Modalitatea de plată a dobânzii
- Dobânda se plătește anual, la datele specificate în prospectul fiecărei emisiuni;
- La scadență, investitorul primește valoarea nominală a titlurilor plus ultima tranșă de dobândă;
- Dobânda nu se capitalizează, ci se virează anual în contul investitorului, conform calendarului stabilit la subscriere;
- Răscumpărare anticipată – condiții oficiale
- Poți solicita răscumpărarea anticipată a titlurilor de stat înainte de scadență, prin Ghișeul.ro sau la oficiile Poștei Române;
- Răscumpărarea parțială nu este permisă – se răscumpără întreaga sumă subscrisă la o emisiune;
- Pierzi dobânda acumulată: la răscumpărare anticipată, toate dobânzile plătite până la acel moment sunt dedus din suma restituibilă;
- Cererea de răscumpărare anticipată trebuie depusă cu cel puțin 25 de zile lucrătoare înainte de următoarea plată a dobânzii sau a valorii nominale;
- Suma este virată pe cardul înregistrat în Ghișeul.ro sau se ridică de la Poștă, până la finalul lunii următoare depunerii cererii.
Aici găsiți condițiile din programul Fidelis, unic pe piața din România, mai ales pentru plasamentele în euro
