În săptămâna precedentă, printre dezbaterile privind austeritatea bugetară și controversele din coaliția guvernamentală legate de un posibil doliu național, a apărut un subiect crucial pentru cetățeni. Secretariatul General al Guvernului a inclus pe agenda ședinței din 8 august un proiect de lege privind plata pensiilor private, inițiat de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF).
S-a sperat la o adoptare rapidă, presupunând că, în contextul numeroaselor evenimente recente, proiectul va trece neobservat, rezolvând o lacună în legislația românească a pensiilor private: absența unui cadru legal clar pentru plata acestora.
Un motiv invocat pentru adoptarea rapidă este evaluarea proiectului în septembrie 2025 de către Comitetul pentru Piețe Financiare al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), o organizație la care România aspiră la aderare.
Într-adevăr, proiectul a fost afișat pe site-ul Ministerului Muncii pentru consultare publică între 11 și 20 iunie, o perioadă marcată de formarea guvernului Bolojan. Negocierile politice au durat, iar perioada aleasă pentru consultare și incertitudinea privind formarea guvernului au umbrit demersul. Apropierea de termenele impuse de OCDE necesita, probabil, o mai amplă campanie de comunicare.
Trebuie subliniat că, în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), funcționează un Grup consultativ de dialog permanent în domeniul protecției consumatorilor de servicii financiare nebancare (GCDPPC). Ultima ședință a acestui grup a avut loc la sfârșitul lunii septembrie 2024, iar de atunci a urmat o perioadă de liniște, deși OCDE a formulat recomandări privind necesitatea reglementării pensiilor private, într-un sector financiar deja complex.
Despre ce este vorba?
Expunerea de motive a proiectului de lege menționează că, la reuniunea din 11 iunie 2024, Grupul de Lucru pentru Pensii Private al OCDE a constatat că România trebuie să se alinieze la standardele internaționale pentru proiectarea planurilor de pensii cu contribuții definite, înainte de revizuirea aderării. În esență, se recomandă crearea unui cadru legal clar pentru plata pensiilor private.
Este remarcabil că, pentru acest domeniu, Grupul de lucru pentru pensii private al OCDE a formulată doar această recomandare prioritară.
Cu toate acestea, a trecut mai bine de un an de la recomandare, iar dezbaterea în cadrul grupului GCDPPC, la inițiativa ASF, nu a mai avut loc. De asemenea, nu a existat o întâlnire care să unească toate părțile interesate, inclusiv reprezentanții asociațiilor de consumatori și ai consumatorilor europeni.
La un an de la recomandare, proiectul este pus în consultare publică
După vacanța de vară din 2024, s-a constituit un grup de lucru inter-instituțional pentru a elabora proiectul. Acest grup a inclus reprezentanți din mai multe ministere și ASF, dar și asociații relevante din acest domeniu.
După un an de la formularea recomandării, proiectul a fost lansat în consultare publică, cu o viteză sporită determinată de termenul limită de aderare la OCDE. În contextul austerității bugetare, poziționarea proiectului pe lista de priorități de pe agenda Guvernului nu a avut clarificările necesare și a fost întâmpinat cu reticență de public și de unii parlamentari.
Sindicatele și asociațiile de consumatori, deși direct interesate, nu au fost suficiente consultate aprofundat.
Reglementarea plății pensiilor private vizează trei acte normative: Legea nr. 411/2004, Legea nr. 204/2006 și Legea nr. 1/2020. Proiectul va intra în vigoare la un an de la publicare în Monitorul Oficial.
Reforma pensiilor din perioada 2005-2008 a stabilit sistemul actual de piloni. Pilonul II reprezintă pensia privată obligatorie, al cărui rol este de a suplimenta pensia de stat. Acest pilon este obligatoriu pentru toți angajații până la 35 de ani și opțional până la 45 de ani, având o contribuție obligatorie de 4,75% din venitul brut.
Discuțiile se concentrează pe modul de plată din Pilonul II
Scânteia care a aprins dezbaterile publice a fost modul de plată din Pilonul II. Performanța Pilonului II a fost pozitivă până acum, însă noile reguli pot duce la frustrări în rândul contribuabililor care, nepregătiți, nu pot evalua implicațiile.Comunicarea slabă cu publicul general ar putea crea impresia de naționalizare sau de scădere a valorii pensiilor, intensificată de recentul anunț pentru CASS (prelevări de la fondurile de pensii private).
În cadrul noii reglementări, există posibilitatea unui avans din pensie, de maximum 25% din valoarea activului personal, într-o plată unică înaintea începerii plății lunare, dar cu condițiile contractului.
Motivul limitării la 25% nu a fost dezbătut public, dar s-ar fi putut considera și un nivel maximal pentru reducerea inflației pe termen lung sau riscul de longevitate. O comparație cu exemple din alte state europene ar fi fost utilă.
De asemenea, proiectul mai prevede tipuri de pensii, precum cele de tip retragere programată și de tip viager. Pensia de tip retragere programată ar avea o valoare egală cu indemnizația socială pentru pensionari. Aceasta ar putea crea o discriminare importantă pentru cei care au contribuit mai mult.
Lipsa de consultare amplă
Lipsa de comunicare prealabilă cu părțile interesate,inclusiv reprezentanții consumatorilor, pare o eroare majoră. Studiile de impact asupra drepturilor fundamentale sunt esențiale.
Concepția publică că Pilonul II ar fi naționalizat este nefondată, dar o posibilă pierdere a încrederii în piața de pensii private ar trebui prevenită.
Proiectul necesită o revizuire amănunțită, având în vedere realitățile demografice și economice actuale.
