Forţele aeriene române reacţionează rapid la ameninţări aeriene. Avionele de luptă F-16 decolează în cel mult un sfert de oră, după detectarea dronelor ruseşti, pentru a le identifica şi urmări, afirmă un pilot într-un interviu. Ele pot doborî aparatele, la nevoie, aşa cum a procedat Polonia recent.
Majoritatea dronelor lansate de Rusia spre Ucraina vizează infrastructura portuară de pe Dunăre. De cele mai multe ori, acestea sunt detectate deasupra Mării Negre la zeci de kilometri distanță, din zona Insulei Șerpilor sau chiar mai departe.
Spre exemplu, pe data de 5 septembrie a fost identificat un grup de drone la 66 de kilometri nord-est de Sulina. Această detecţie timpurie permite o reacţie promptă a Armatei Române.
Modul de intervenţie
După detectarea dronelor şi începerea urmăririi, se ridică în aer avioane de luptă, româneşti sau ale aliaţilor NATO, aflate în rotaţie. Este crucial ca unele aeronave să fie în stare de alertă maximă pentru o reacţie rapidă.
Decizia de lansare rapidă a acestor aparate (scramble) este luată de centrul NATO din Torrejon, Spania, responsabil de spaţiul aerian al Alianţei în această zonă a Europei. De la alertarea iniţială până la ridicarea aeronavelor în aer trec maxim 15 minute.
„Suntem mereu în alertă, 24 de ore din 24. Cînd primeşte ordinul de la Torrejon, se efectuează scramble, iar decolarea este imediată. În maxim 10-15 minute, suntem în aer”, declară un pilot F-16, care a dorit să rămână anonim.
Limite ale detecţiei radarelor
Aeronavele pot decola de la bazele aeriene Mihail Kogălniceanu sau Borcea, ajungând rapid în zona Deltei Dunării (7-8 minute subsonic de la Borcea). Radarul din aeronave are o sensibilitate mai redusă pentru detectarea unor ținte mici, precum dronele Shahed-136, fabricate din materiale non-metalice şi cu suprafeţe de reflexie radar foarte mici. Aceste dispozitive zboară deseori foarte jos şi foarte încet, ceea ce le face mai greu de localizat.
În plus, informaţiile radar de la sol completează datele din avioane.
„Primim date de la radare, ştim unde şi ce căutăm. Uneori nu le putem detecta; fie ele sunt nedetectate, fie deja au căzut sau au fost doborâte”, declară pilotul.
„Atacurile au loc de obicei pe timpul nopții, deci identificarea vizuală de pe aeronavă este mai anevoioasă dar se poate și astfel. Tehnologia ne permite să le detectăm și urmărim să intervenim oricând este necesar”.
În majoritatea operaţiunilor, dronele monitorizate nu au intrat în spaţiul aerian naţional.
Operaţiunile din Polonia, cu folosirea avioanelor F-16 şi F-35, demonstrînd o procedură aplicabilă şi în România.
„Noi folosim aceleași metode ca şi piloții polonezi. Suntem pregătiți și echipați să intervenim similar”.
Evoluţia aviaţiei române
Rusia a început atacurile cu drone asupra porturilor ucrainene în septembrie 2023. În urmă cu doi ani, România a renunțat la avioanele MiG-21, concentrându-se pe avioane F-16. România operează în prezent 38 de aeronave F-16, cu perspective de extindere la 49, până în 2026.
Tranziția către F-16, optimizată pentru misiunile de interceptare, a venit la timp, fiind adecvată misiunilor nocturne, mult mai dificile pentru avioanele MiG-21.
De exemplu, în noaptea de 20 spre 21 iulie, 12 ținte aeriene au fost detectate la nord de graniţa cu România, în jurul orei 03:00, fiind monitorizate de aeronave F-16 din baza aeriană Borcea.
F-16-urile au o rază de acțiune mai mare și caracteristici tehnologice superioare, spre deosebire de MiG-21. Sistemele radar şi armamentul sunt mai performante.
„Împreună, cu avioanele aliate, avem capacitatea de a interveni pentru a neutraliza orice amenințare.”
