Deputatul european Gheorghe Piperea a adresat o scrisoare deschisă președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca reacție la acuzațiile din presa europeană potrivit cărora recentul vot de cenzură din Parlamentul European ar avea sprijin din partea Rusiei.
Gheorghe Piperea a transmis o scrisoare deschisă Ursulei von der Leyen, în legătură cu acuzațiile din presa europeană conform cărora moțiunea de cenzură pe care a inițiat-o ar primi susținere din partea Moscovei.
„Aceste acuzații nefondate, preluate de numeroase publicații, se bazează atât pe declarațiile dumneavoastră din sesiunea plenară de la Strasbourg, cât și pe cele ale purtătorului de cuvânt al Comisiei Europene, care citează studii presupus ‘independente și imparțiale’ realizate de organizațiile cvasi-non-guvernamentale Debunk și Check First. În primul rând, vreau să subliniez independența îndoielnică a acestor studii, realizate de entități care primesc finanțări directe din partea Comisiei Europene prin diverse proiecte. Așa cum ar trebui să știți, repetat, Curtea Europeană de Justiție a atras atenția prin rapoarte oficiale asupra practicii netransparente a Comisiei Europene de a finanța presa oficială și ‘fact-checkeri’ anonimi cu sute de milioane de euro anual din fonduri publice europene. Nu este întâmplător că aceștia publică știri favorabile Comisiei Europene și conducerii sale, în timp ce etichetează negativ opiniile critice și divergente față de politicile sale. Astfel, acești ‘gardieni ai adevărului’, care promit imparțialitate, nu pot fi obiectivi în elaborarea de ‘rapoarte independente’ despre Comisia Europeană, fiind însăși Comisia Europeană cea care le mandatează în investigarea unor fapte sau a unor informații etichetate greșit ca false (adică orice nu se potrivește cu informația oficială sau minciunile oficiale).” a declarat europarlamentarul.
El mai susține că raportul companiei Check First susţine că analiza a vizat presa rusă, unde sunt prezentate opinii, nu fapte, care sunt critice la adresa UE și a Ursulei von der Leyen.
„Apariția unor asemenea opinii nu ar trebui să surprindă pe nimeni, având în vedere că entitatea (UE) și persoana fizică (președinta UE) sunt ostile Rusiei. Subliniez că, asociind persoana cu entitatea, nu faceți altceva decât să imitați practici totalitare, pe care niciun cetățean european nu le dorește reiterate în UE în anul 2023. În al treilea rând, verificările și concluziile presupus independente se referă la presa rusă din martie 2023, când inițiativa moțiunii nu era încă formulată. Ideea moțiunii a apărut imediat după decizia CJUE în cazul Pfizergate din 14 mai 2023, o chestiune demarată de o jurnalistă de la New York Times, căreia Comisia Europeană i-a refuzat accesul la corespondența telefonică dintre președinta Comisiei Europene și directorul Pfizer, în timpul unui contract de 35 miliarde de euro între statele membre UE și Pfizer. Înțeleg că aceste studii fac o legătură între narațiunea presei ruse și moțiunea de cenzură. Însă, aceasta nu demonstrează o legătură între moțiunea de cenzură și apropiații Rusiei, mai ales date fiind data și motivarea demersului, bazată pe o hotărâre a CJUE. De fapt, concluziile de acest tip îndeplinesc criteriile UE de ‘teorie a conspirației’ și nu sunt informații sau aprecieri reale”.
Deputatul AUR se declară „profund dezamăgit de reacția executivului european” care, în loc să apere interesele cetățenilor și să-și asume responsabilitatea pentru un demers democratic, cum este moțiunea de cenzură, „recurge la acuzații nefondate, insulte și minciuni, bazate pe teorii ale conspirației finanțate din fonduri europene”.
„Din nou, privați cetățenii europeni de acces la adevăr și de respectul cuvenit, refuzând să vă abțineți de la dezinformarea opiniei publice cu informații false”.
Acesta îi cere Ursulei von der Leyen să prezinte probe concrete despre implicarea regimului rus în moțiune. Dacă nu există astfel de probe, solicită o cerere oficială de scuze adresată deputatului român și tuturor semnatarii și votanților moțiunii, precum și tuturor cetățenilor UE.
„În lipsa unei reacții sau a unor explicații în 7 zile, atât Comisia Europeană, cât și funcționarii săi (inclusiv dumneavoastră și purtătorul de cuvânt) vă expuneți unei acțiuni în instanță la CJUE formulată de mine și de cel puțin o parte a semnatariiilor și a votanților moțiunii”, se arată în scrisoarea deschisă a lui Gheorghe Piperea, avocat și membru al Parlamentului European.
