La aproape 170 de kilometri nord de Scoția, la limita dintre Oceanul Atlantic și Marea Nordului, un arhipelag își propune dezvoltarea unui sistem complex de tuneluri rutiere subacvatice pentru a intensifica activitatea industrială și a îmbunătăți conexiunile către portul spațial din Regatul Unit. Ca exemplu, Insulele Shetland urmăresc modelul Insulelor Feroe, o națiune insulară care a construit cu succes rețele impresionante de tuneluri sub fiordurile sale temperamentale.
Pe insulele Shetland, cel mai nordic teritoriu al Regatului Unit, locuiesc puțin peste 23.000 de rezidenți. În comparație, Capacitatea Stadionului Steaua din București este de aproape 30.000 de spectatori.
Cu toate că arhipelagul format din aproape 100 de insule, situat la intersecția Mării Nordului cu Oceanul Atlantic, pozează cu portul spațial unic din Marea Britanie și o industrie piscicolă prosperă, încearcă să adopte soluții pentru a-și îmbunătăți infrastructura, conform BBC.
Shetland intenționează să înlocuiască feriboturile învechite cu tuneluri submarine care să conecteze cinci insule mari, inclusiv Unst, cea mai nordică insulă din Marea Britanie.
Drept exemplu, locuitorii din Shetland se uită către Feroe, unde autoritățile din Torshavn au dezvoltat de 20 de ani o rețea de tuneluri subacvatice impresionante, finalizată cu primul și singurul sens giratoriu submarin din lume.
„O cantitate mai mare de pește decât în întrega Anglie”
Orașul principal din Shetland, Lerwick, este mai aproape de Tórshavn, din Insulele Feroe, decât de Edinburgh, în Scoția — și mai aproape de Copenhaga decât de Londra — însă susținătorii planului de tuneluri argumentează că insulele nu sunt o zonă izolată, ci o economie avansată, limitată de infrastructură nesatisfăcătoare.
„În Shetland se pescuiește mai mult pește decât în toată Anglia, Irlanda de Nord și Țara Galilor. Tunelurile ar putea aduce o transformare semnificativă,” afirmă Emma Macdonald, lider al Consiliului Local, citată de BBC.
Arhipelagul Shetland se remarcă prin industriile principale: pescuitul și acvacultura (în special somonul), precum și prin producția de energie eoliană — aici se află una dintre cele mai productive ferme eoliene onshore din Regatul Unit.
Lanțul insular contribuie cu un sfert din totalul somonului scoțian — cel mai valoros produs exportat de Marea Britanie, cu vânzări internaționale de 844 de milioane de lire sterline în 2024.
Prin conectivitate rutieră fixă, transportul de marfă, echipamente grele și personal devine mult mai rapid, sigur și mai puțin susceptibil la condițiile meteo neprielnice, având în vedere că feriboturile sunt adesea blocate la țărm din cauza vremii nefavorabile.
Rețea de tuneluri subacvatice pentru cele mai mari insule
Planul prevede realizarea unei rețele de tuneluri subacvatice ce vor conecta insula principală cu patru insule învecinate: Yell, Unst, Bressay și Whalsay. Conform BBC, Consiliul Local a aprobat un studiu de fezabilitate în valoare de aproximativ 990.000 de lire sterline pentru evaluarea viabilității acestor legături fixe între insule.
Deși un cost total și un calendar exact de implementare nu au fost încă anunțate, un studiu preliminar sugerează ca realizarea primului tunel să dureze între 7 și 10 ani, începând din 2025. Autoritățile locale consideră că o parte semnificativă din finanțare ar putea proveni din taxa de utilizare a tunelurilor de către vehicule, similar modelului Feroe.
Totuși, construcția unei rețele de tuneluri subacvatice într-un arhipelag precum Shetland implică numeroase provocări, care pot frâna implementarea proiectului.
În primul rând, geologia și adâncimea mării din regiune nu facilitează o construcție facilă. Tunelurile vor trebui să traverseze fundul marin și zone de stâncă instabilă. Pentru ruta test, care leagă insula Yell de insula principală, se estimează un tunel de circa 6 km, cu o adâncime de până la 40 m sub nivelul mării, conform geplus.co.uk.
De asemenea, condițiile meteo severe, incluzând furtuni, valuri înalte și vânturi puternice, complică lucrările de construcție, transportul materialelor și accesul echipamentelor. Infrastructura existentă nu este adecvată pentru operațiuni de amploare durabile.
Sursa de finanțare pentru proiect
Cel mai important obstacol îl reprezintă însă bugetul alocat. Un astfel de proiect de amploare necesită resurse financiare considerabile pentru mulți ani, dificil de susținut de comunitățile mici. Pentru rețeaua de tuneluri din Feroe, autoritățile au investit peste 200 de milioane de dolari, o sumă semnificativă raportat la PIB-ul insulei, reprezentând 8% din economia locală.
Finanțarea în Feroe s-a realizat prin împrumuturi, urmând apoi rambursarea datoriei din taxele de utilizare a tunelurilor de către utilizatori.
„Dacă s-au putut în Feroe, sigur se poate și aici,” afirmă unul dintre consilierii din Shetland.
„Construirea de tuneluri va deschide adevărate oportunități economice pentru această insulă,” spune Elizabeth Johnson, manager de relații externe la SaxaVord Spaceport din Unst, care consideră că astfel va crește viabilitatea economică a zonei.
„Locuitorii înțeleg că poate este nevoie de taxe pentru a susține aceste proiecte, iar deja plătesc pentru transportul cu feribotul,” susține Emma Macdonald, lider al Consiliului Local.
La momentul actual, Consiliul Local operează servicii de feribot către nouă insule, transportând anual circa 750.000 de pasageri cu 12 nave, la un cost de 23 de milioane de lire sterline. Flota este veche, cu o medie de vârstă de 31,5 ani, iar costurile de operare au crescut, făcând dificilă satisfacerea cererii de transport.
Exemplul Insulelor Feroe
Susținerea pentru planurile din Shetland provine chiar din partea unui model de succes deja existent.
Insulele Feroe, un arhipelag format din 18 insule muntoase cu fiorduri adânci și teren din granit, a reușit să-și dezvolte o rețea de tuneluri subacvatice ce conectează îndeaproape insulele și orașele principale. Cel mai impresionant este primul sens giratoriu subacvatic din lume, situat la intersecția a trei tuneluri ce coboară până la 189 de metri sub nivelul mării.
Premierul Feroe, Aksel Johannesen, afirmă că insulele Shetland pot urma exemplul țării sale pentru a stimula creșterea economică și revitaliza viața insulară. În prezent, cele 18 insule sunt conectate prin 23 de tuneluri, dintre care patru trec sub mare, fiind în construcție alte proiecte similare.
Unul dintre cele mai spectaculoase tuneluri are peste 11 km și leagă insula Streymoy de un fiord de pe insula Eysturoy, inclusiv cel de-al doilea și extinsul sens giratoriu subacvatic din lume, la 189 metri adâncime. Acest tunel a redus timpul de deplasare între Tórshavn și Klaksvik la jumătate.
„Investiția în infrastructură reprezintă o punte de creștere durabilă pentru comunități,” spune Johannesen într-un interviu pentru BBC.
