Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stârnit nemulțumirea a 58 de persoane prejudiciate în dosarul Nordis, inclusiv a Laurei Vicol și Vladimir Ciorbă, prin eliberarea inculpaților. Aceștia au sesizat Inspecția Judiciară, acuzând judecători de lipsă de obiectivitate și interpretare tendențioasă a probelor. Inspecția Judiciară a respins sesizarea, considerând-o inadmisibilă, deoarece vizează o hotărâre definitivă.
Hotărârea ICCJ din 14 februarie, care a respins definitiv cererea de arestare a inculpaților din dosarul Nordis, a fost privită cu nemulțumire de către prejudiciați, aceștia considerându-i-o insultătoare.
Prejudiciații din dosarul Nordis au criticat aprecierile a doi magistrați de la ICCJ, care au considerat în mod critic cheltuielile de protocol, cum ar fi zborurile private, mașinile de lux sau petrecerile exclusive. Aceștia au solicitat măsuri disciplinare împotriva judecătorilor Mihail Udroiu și Luminița Criștiu Ninu, considerând că s-au manifestat subiectiv, cu aprecieri care depășesc cadrul legal și sunt incompatibile cu statutul de judecător.
Inspectoratul Judiciar a respins sesizarea, conform unei decizii semnate de Roxana Ioana Petcu, șefa Inspecției Judiciare.
„Conform prevederilor Legii 303/2002 privind statutul judecătorilor și al procurorilor, dreptul de sesizare nu se poate exercita în legătură cu soluțiile din hotărârile definitive sau ordonanțele procurorilor, care pot fi atacate prin căi legale. După analiza memoriului, am constatat că criticile se referă la decizia nr. 107/14.02.2025 din dosarul 652/2/2015 (anul nu este corect) a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția Penală, situație care este exceptată de la controlul administrativ al Inspecției Judiciare,” se specifică în documentul semnat de Roxana Ioana Petcu.
Magistrații ICCJ acuzați de analiză a fondului dosarului
Prejudiciații din dosarul Nordis au exprimat insatisfacția față de raționamentul celor doi judecători de la Curtea Supremă, care au considerat că prejudiciații nu au fost suficient de atenți și diligenți.
„Motivarea ICCJ este de neacceptat; judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au depășit atribuțiile legale. În mod nelegal, judecătorii au analizat probatoriul și au apreciat legalitatea și loialitatea administrării lui în faza urmăririi penale. Ulterior, motivarea pentru fiecare infracțiune se reduce la critica activității procurorului, ignorând principiul obiectivității,” au menționat prejudiciații într-o declarație transmisă către un site de știri.
Decizia privind respingerea cererii de arestare a inculpaților din dosarul Nordis a fost adoptată cu voturi divergente; doi judecători – Mihail Udroiu și Luminița Criștiu Ninu – au votat împotriva arestării preventive.
Un alt judecător, Elena Barbu, a avut o opinie separată, contrazicând argumentele lui Mihail Udroiu, chiar cu referire la lucrări fundamentale utilizate în educația juridică.
Dosarul Nordis
În 2024, a apărut o investigație despre «Schema Nordis», care descrie un grup politico-imobiliar puternic implicat în diverse afaceri. Investigația sugerează că, în ciuda investițiilor promise, majoritatea nu au fost realizate, iar în singura clădire finalizată (un hotel) au fost semnalate nereguli legate de vânzări multiple ale unor apartamente și un interes public ridicat.
La începutul lui 2025, Laura Vicol a demisionat din PSD, precum și din funcția de șefă a Comisiei juridice a Camerei Deputaților.
Alte investigații au demonstrat implicarea unor lideri PSD, inclusiv Marcel Ciolacu, în zboruri private ale grupului Nordis.
În luna februarie 2025, DIICOT a efectuat percheziții în cadrul dosarului Nordis, suspectând un grup infracțional organizat, înșelăciune, delapidare, evaziune fiscală și spălare de bani. Rezultatul anchetelor a dus la reținerea a 11 persoane, printre care Laura Vicol și Vladimir Ciorbă.
După anchete, Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă a inculpaților. Motivele au inclus accesul Laurei Vicol la informații confidențiale din anchetă și suspiciuni de ascundere a unui telefon mobil.
Laura Vicol și Vladimir Ciorbă sunt acuzați de delapidarea a milioane de euro provenind de la clienții prejudiciați, cheltuielile fiind făcute prin achiziții de bunuri de lux, vacanțe, și zboruri cu avioane private.
Curtea de Apel București a fost criticată pentru luarea unei decizii de arestare preventivă, ulterior modificare de Curtea Supremă.
