Legea pensiilor private nu este justificată, fondurile de pensii fiind foarte lichide și capabile să facă față plăților, declară președintele APAPR.
Radu Crăciun, președintele Asociației Administratorilor de Fonduri de Pensii Private (APAPR), a afirmat, într-o conferință de presă, că „vârful de plată este estimat la 15 ani” și că administratorii pot gestiona obligațiile financiare.
„În 2025, contribuțiile se ridică la circa 22 miliarde lei, în timp ce plățile actuale sunt de 2 miliarde lei. Există o diferență semnificativă între volumul contribuțiilor și cel al pensiilor. Desigur, aceasta se va ajusta. Dar fluxul de intrări va fi suficient pentru a acoperi plățile chiar și în perioada de vârf. Posibil ca valoarea activelor să se stabilizeze, deoarece intrările vor egaliza plățile, însă nu există riscul de a rămâne fără resurse. Vârful de plată este anticipat la 15 ani. Nu toți se retrag concomitent, mulți își doresc creșterea capitalului. Nu există nicio problemă legată de plată, fondurile fiind foarte lichide”, a declarat Radu Crăciun.
Acesta a subliniat că proiectul de lege, discutat de Guvern, a fost elaborat în colaborare cu Ministerul Muncii și Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), iar APAPR a oferit consultanță în anumite situații. Radu Crăciun a menționat că asociația pe care o conduce a solicitat constant adoptarea acestei legi în ultimii 10 ani.
Cum se vor plăti pensiile private. Reguli diferite pentru sume mari
Președintele APAPR a explicat modul de plată a pensiilor private conform proiectului de lege.
Deținătorii de pensii private (Pilonul II și III) nu vor mai putea retrage suma totală la pensionare, ci maximum 25% din aceasta, urmând ca restul să fie plătit lunar, pe o perioadă de 10 ani sau pe toată durata vieții (pensie viageră), potrivit proiectului de lege.
Există o excepție: dacă suma din cont este mai mică de 12 ori valoarea indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public (echivalentul a 15.372 lei la finalul anului trecut).
„Dacă suma este sub 15.372 lei, plata se va face o singură dată sau eșalonat pe maximum 12 luni”, a declarat Radu Crăciun.
Regula se schimbă dacă suma acumulată depășește pragul menționat.
„Dacă suma este peste 15.372 lei, fiecare beneficiar va decide dacă dorește o plată unică de 25%. Apoi, vor alege un mod de plată: retragere programată sau pensie viageră. Fiecare individ va solicita furnizorul de pensie pentru produsul ales, fără obligația furnizorilor de a oferi ambele tipuri”, a menționat acesta.
Retragere programată: cât vei primi lunar
Retragerea programată reprezintă sumele plătite lunar până la epuizarea totală a economiilor din cont, dar nu mai mult de 10 ani.
Suma lunară este de 1.291 de lei, echivalentul indemnizației sociale pentru pensionarii din sistemul public. În cazul unor economii mai mari, tranșele lunare pot fi mai mari.
„Dacă suma este până la 153.720 lei, viitorii pensionari vor primi 1.291 lei lunar timp de x luni. Ultima plată se ajustează pentru randament. În cazul unor sume mai mari, puteți opta pentru orice plată lunară dorită (fără limite superioare). Pensia poate fi oricât de mare, cu condiția de a nu fi mai puțin de 10 ani. Dacă cineva a acumulat 300.000 lei, poate să aleagă o plată dublă. Dacă banii nu se epuizează, aceștia se transmit la moștenitori. Plată se oprește odată cu epuizarea fondurilor.”, a menționat Radu Crăciun.
Pensie viageră: ce se întâmplă dacă trăiești mai puțin?
„Pensia viageră garantează o plată pe toată durata vieții. Riscul de longevitate este suportat de plătitor. Dacă trăiți mai mult, puteți primi mai mult decât ați contribuit. Pensia nu este limitată de contribuții. Dacă persoanele trăiesc mai puțin, suma primită va fi mai mică, dar suma rămasă nu se moștenește.”, a precizat Radu Crăciun.
Motivul procentului de 25% pentru retragere unică
Potrivit președintelui APAPR, procentul de 25% pentru retragere unică urmărește echilibrul între nevoile imediate și securitatea financiară pe termen mediu.
„Modelul nu este diferit de cel din alte țări, având variante, unele cu 20%. Țări cu sisteme similare, precum Polonia și Croația, au un sistem de retragere parțială a economiilor.”, a declarat Radu Crăciun.
Acesta a subliniat că cineva cu un salariu mediu și 18 ani de contribuții are în jur de 50.000 lei în cont, ceea ce oferă aproximativ 3 ani de pensie.
„Majoritatea contribuabililor îşi vor epuiza economiile înainte de 10 ani. De ce 10 ani? Speranța medie de viață ia în considerare mortalitatea infantilă. Raportul corect este speranța de viață la pensionare, care în România este de 14 ani pentru bărbați și 18 pentru femei. Acești 10 ani nu sunt atât de puțini.”, a explicat el.
„Dezavantajul” acestei legi
Radu Crăciun a mai afirmat că „dezavantajul acestei legi este că a fost prezentată într-un context emoțional, în contextul altor măsuri adoptate”.
”ASF a lucrat la această lege de trei ani. Este un moment ca oricare altul, completând sistemul pensiilor private. Am auzit că legea este menită să atenueze deficitul bugetar. Legea nu va fi aplicată cel puţin un an și jumătate. Investițiile vor fi în titluri de stat şi depozite bancare, doar o parte din fonduri sunt investite în titluri de stat și depozite. Putem vorbi de un ajutor considerabil pentru bugetul de stat?”, a spus el.
Comisionul de administrare de 0,05% la fondurile de plată este similar cu comisionul aplicate în perioada de acumulare.
„Acum 18 ani, fondurile de administrare aplicau comision de 0,05%. Comisionul este identic cu cel de la începutul sistemului.”, a conchis Radu Crăciun.
