Obiectivele asumate prin programele naționale de redresare și reziliență (PNRR) trebuie îndeplinite până cel târziu în august 2026.
Stadiul PNRR, îngrijorător de întârziat
România are repere și ținte cu termen-limită inclusiv în al doilea trimestru (T2) al anului 2026, ceea ce înseamnă că trebuie finalizate până la 30 iunie. Cu toate acestea, țara se confruntă cu un decalaj semnificativ. Guvernul actual se află încă în faza de clarificări privind cererea a 3-a de plată, depusă în decembrie 2023. Campania electorală din 2024 a afectat progresele la jaloanele PNRR.
Autoritățile BNR au semnalat recent un progres insuficient la PNRR, avertizând că România riscă suspendarea plăţilor din cauza deficitului bugetar.
Reprezentanții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) au fost întrebați despre progresul la obiectivele din trimestrele 1 și 2 din 2023 și din trimestrele următoare, inițial prevăzute pentru două cereri de plată.
Conform informațiilor furnizate de ministerul responsabil cu PNRR în România, din cele 46 de repere și ţinte planificate pentru trimestrele 1 şi 2 din 2023, doar 29 au fost finalizate, iar 17 sunt în curs de realizare, nefiind gata până la termenul limită impus de calendarul stabilit în 2021 de fostul guvern.
Specific, jaloanele și țintele cu următoarele numere prezintă întârzieri, conform MIPE: 24, 59, 71, 76, 80, 116, 126, 158, 207, 227, 315, 316, 336, 367, 368, 420, 441.
Probleme la conducerea companiilor de stat
Printre obiectivele întârziate se numără implementarea recomandărilor pentru imbunătățirea performanțelor financiare și operaționale la companii precum CNAIR, CNIR, CFR, CFR Călători și Metrorex, conform standardelor OECD. În unele companii, se observă sinecuri și influențe politice la nivel înalt.
Alte obiective includ adoptarea Strategiei privind transportul naval, intrarea în vigoare a noii legi privind energia, modificări legislative, implementarea strategiei naționale privind hidrogenul și digitalizarea a cel puțin 60 de unități sanitare.
De asemenea, este necesară adoptarea noii legi a salarizării unitare, o reformă complexă care întârzie să fie aprobată.
Autorităţile sunt conştiente că această reformă va genera controverse, având în vedere necesitatea revizuirii grilelor salariale, inclusiv plafonarea sporurilor la maximum 20% din salariul de bază.
La finalul lunii ianuarie 2025, un oficial susținea că noua lege a salarizării unitare ar putea fi implementată abia din 2028.
Progrese lente în a doua parte a anului 2023
Situația este și mai complicată pentru obiectivele din a doua jumătate a anului 2023. Din cele 38 de repere și ținte, doar 14 au fost finalizate, iar 24 sunt în curs de realizare. Jaloanele cu numerele specificate nu au fost îndeplinite în termen.
Întârziere semnificative se remarcă la obiectivele privind împădurirea, modernizarea și electrificarea liniilor feroviare, precum și alte proiecte importante.
Sunt în curs și alte investiții, precum dezvoltarea serviciilor IT în vamă, modernizarea sistemelor informatice pentru gestionarea bugetului național și un ordin al ministerului sănătății pentru recunoașterea meritelor profesionale.
Planul pentru următoarea cerere de plată
Conform MIPE, cererea de plată numărul 4 include jaloanele și ţintele din primele două trimestre ale anului 2023.
Oficialii ministerului au declarat că procesul de modificare a jaloanelor și țintelor PNRR, conform Regulamentului UE, este în desfășurare, iar cererea de plată numărul 4 va fi depusă după finalizarea negocierilor. Termenul estimat pentru depunere este al doilea trimestru al anului 2025.
