Alocarea fondurilor UE pentru România din Planul Național de Redresare și Reziliență se ridică la 28,5 miliarde de euro. Pentru atragerea acestor fonduri, sunt necesare reforme, a declarat Cristian Popa, membru al Consiliului de administrație al BNR.
„28,5 miliarde de euro, o sumă vitală pentru România. Aceasta reprezintă alocarea sub formă de granturi și împrumuturi din Planul Național de Redresare și Reziliență. În raport cu PIB-ul din 2023, suma reprezintă aproape 9%, plasând România printre primii 5 beneficiari la nivel UE, raportat la mărimea economiei. Este o cantitate considerabilă, pe care nu ne permitem să o ratăm”, a afirmat Popa, conform surselor citate.
Cristian Popa a subliniat că suma se traduce în aproximativ 1.100 kilometri de autostradă (distanța București-Viena) sau în 230.000 de apartamente medii în București (sau peste 1 milion de Dacia Duster).
„Pentru a asigura accesul la miliardele de euro din UE, sunt necesare reforme. Întrebarea cheie este câte reforme va implementa România, câte obiective va îndeplini la timp și câte fonduri vor ajunge efectiv în țară, în economie și în proiecte concrete. UE are imperfecțiuni, dar poate și trebuie îmbunătățită. Avem nevoie de oportunități, nu de soluții prefabricate. Nu suntem o colonie”, a precizat reprezentantul BNR.
Fondurile absorbite reprezintă o treime din alocarea totală
„O organizație non-profit, formată din specialiști dedicați și inovatori, a construit în Capitală, doar din donații și sponsorizări, un spital modern, cu o valoare de 53 de milioane de euro. Un asemenea spital ar putea fi construit cu fondurile UE prin Programul Național de Redresare și Reziliență, ce reprezintă un potential de 500 de astfel de unități”, a explicat Popa.
De la aprobarea PNRR în 2021 și până la sfârșitul lunii mai 2025, România a încasat 9,44 miliarde de euro, dintre care 3,66 miliarde sub formă de împrumuturi și 5,78 miliarde sub formă de granturi, din alocarea totală de 28,5 miliarde. Astfel, până în prezent, fondurile absorbite reprezintă aproximativ o treime din alocarea totală. Rata medie de absorbție UE este însă mai mare, aproape de 50%.
Însă, există și proiecte care nu pot fi finalizate în termenul limită, a subliniat Popa.
„Am aflat recent, cu regret, că proiecte cu o valoare de peste 6,3 miliarde de euro nu mai pot fi realizate de România până la termenul limită (august 2026). Acest lucru înseamnă pierderea finanțării PNRR pentru aceste inițiative și nevoia de eforturi suplimentare din partea autorităților, pentru a remedia întârzierile.”
Proiectele blocate vor creşte dificultăţile bugetare
Fără resursele PNRR, multe proiecte rămân blocate sau vor necesita finanțare din bugetul de stat, crescând astfel deficitul și îngreunând consolidarea fiscală, deja dificilă.
În sfârșit, o veste pozitivă: Comisia Europeană a prezentat propunerea pentru următorul cadru financiar multianual (2028-2034), în valoare de aproape 2.000 de miliarde de euro. România ar putea primi 60 de miliarde de euro, cu 10 miliarde mai mult decât în cadrul financiar actual. Ajustări ulterioare sunt probabile, dar chiar și în această fază preliminară, România este al șaselea cel mai mare beneficiar al bugetului multianual european.
