Decizia premierului Donald Tusk vine ca urmare a criticilor intense din partea Germaniei legate de migrația ilegală. Germania a anunțat că va returna în Polonia mii de migranți care au intrat ilegal în țară de la granița comună.
Polonia a introdus măsuri temporare de securitate la granița cu Germania și Lituania, începând din 7 iulie. Această decizie a fost luată de premierul Tusk ca răspuns la acțiunile similare ale Germaniei, urmărindu-se reducerea numărului de intrări ilegale.
Decizia a fost luată în contextul retrimiterii în Polonia a migranților considerați a fi intrat ilegal în Germania.
În 2023, Germania a instituit controale la frontierele cu Polonia și Republica Cehă, iar în anul trecut a extins aceste măsuri la toate granițele sale, ca reacție la fluxul de imigranți ilegali.
Cancelarul german a reacționat la deciziile lui Tusk într-o conferință de presă, subliniind importanța conservării spațiului Schengen și explicitând necesitatea de a face față imigrării ilegale. El a menționat expunerea la abuz în cadrul frontierelor comune, ca un motiv pentru aceste măsuri.
Lituania a solicitat o colaborare mai strânsă cu Polonia, dar a refuzat impunerea unor măsuri similare.
Letonia: Reducerea cheltuielilor pentru apărare
Guvernul Letoniei propune economii la indemnizatii si bonusuri din sectorul public in viitorul buget, vizând alocarea de resurse suplimentare pentru apărare.
Premierul Evika Silina a anunțat aceste propuneri, care includ reduceri semnificative. Potrivit oficialului, propunerile Ministerului Finanțelor de reducere sunt doar o etapă a demersurilor necesare.
Premierul a anticipat dificultăţi, menționând planificarea de concedieri, centralizarea instituţiilor şi fuziuni de funcţii ca posibile măsuri suplimentare. Ea a subliniat necesitatea acestor decizii pentru prioritățile guvernului.
Ministrul Finanțelor leton a afirmat că guvernul are nevoie de un fond important (aproximativ 450 de milioane de euro) pentru susținerea sectorului apărării în perioada următoare.
Parlamentul European discută despre recunoașterea limbii macedonene
A existat un schimb de replici tensionate între premierul nord-macedonean și ministrul bulgar de externe, cu acuzații reciproce. Premierul nord-macedonean a criticat actiunile oficialului bulgar, in timp ce bulgarul a subliniat problemele legate de utilizarea Parlamentului European in scopuri politice și rolul Bulgariei in Uniunea Europeană.
Disputa se concentrează pe statutul limbii macedonene, Bulgaria considerând-o un dialect al limbii bulgare, în timp ce Macedonia de Nord susține o identitate lingvistică distinctă.
Premierul nord-macedonean a criticat decizia Parlamentului European, considerând-o un act nejustificat și o negare a identității naționale.
