Rezultatul scrutinului prezidențial influențează considerabil dinamica parlamentară, unele formațiuni politice aflându-se în dificultate, în timp ce altele se confruntă cu riscul pierderilor de membri.
Până în ziua de marți, numărul parlamentarilor neafiliați era de 14, respectiv 12 deputați și 2 senatori, printre care personalități cunoscute, cum ar fi George (Gigi) Becali și Dumitru Coarnă (fost PSD, fost AUR, fost SOS). Partidul Oamenilor Tineri, condus de Anamaria Gavrilă, partenera lui George Simion în cursa prezidențială, a suferit pierderi importante miercuri. Șase deputați (Dumitrița Albu, Lucian Andrușcă, Andrei Csillag, Gheorghe Pîclișan, Aurora Simu și Călin Groza) au anunțat demisia, iar alți cinci senatori (Ștefan Borțun, Liviu Fodoca, Robert Ghiță, Sorin Robe și Paul Cipria Pintea) urmează să părăsească formațiunea, potrivit surselor apropiate.
Începând din iarnă, doi dintre cei șapte senatori ai Partidului Oamenilor Tineri au fost considerați, practic, transferați către PSD și PNL. În Camera Deputaților, Partidul Oamenilor Tineri va rămâne cu 14 membri, întrucât pierderile suplimentare vor conduce la dizolvarea grupului parlamentar.
Cine caută parlamentari
PNL și PSD sunt printre primele formațiuni care urmăresc cei care și-au părăsit formațiunea și cei neafiliați. Un alt nume important din Parlament, Victor Ponta, intenționează să formeze un grup parlamentar la Camera Deputaților, adunând reprezentanți din diverse partide, inclusiv foști colegi PSD, deputați nemulțumiți de AUR, parlamentari din SOS și oameni din fostul partid al doamnei Gavrilă. Scopul este susținerea proiectului său „România pe primul loc”.
Prin constituirea unui grup parlamentar solid, cu cel puțin zece deputați, Victor Ponta ar avea posibilitatea de a negocia funcții de rang secundar în interiorul formațiunii, potrivit surselor apropiate. Cu toate acestea, obținerea finanțării va reprezenta o provocare semnificativă, legea impunând statutul de partid parlamentar recunoscut.
Legislația clarifică că prin „partide politice parlamentare” se înțeleg partidele și formațiunile politice care dețin un grup parlamentar propriu în cel puțin una din Camerele Parlamentului, au obținut mandate în urma alegerilor recente și sunt parte a unei alianțe.
O coaliție formată din membri unor partide diferite nu îndeplinește condițiile necesare pentru a fi recunoscută ca partid parlamentar și a beneficia de finanțare publică.
Exemple relevante
În 2020, în timpul conducerii lui Ludovic Orban, Executivul a adoptat o derogare de la lege, acordând finanțare tuturor partidelor cu parlamentari, indiferent de participarea la alegeri. Prin această măsură, Pro România și un partid minoritar au beneficiat de subvenții.
Încercările de a obține o reacție din partea lui Victor Ponta nu au avut succes în acest moment.
Posibile evoluții
În rândul formațiunilor naționaliste, există tensiuni legate de posibila influență a lui Gigi Becali, care intenționează să fondeze un partid conservator. Există temeri că Becali ar putea atrăge parlamentari nemulțumiți de AUR sau chiar din formațiune.
În ceea ce privește formațiunile liberale, există speculații cu privire la eventuale divizări interne. Pentru moment, fostul candidat prezidențial Crin Antonescu este figura cea mai vizibilă în această privință, deși există susținători ai formațiunii din Parlament care nu au depășit încă impactul alegerilor.
De exemplu, județul Giurgiu, câștigat anterior de PNL, nu a reușit să obțină un rezultat semnificativ în scrutinul prezidențial.
Fotografii: Hepta, Inquam Photos / George Constantin