„De ce acționează astfel? Pentru că mă detestă la nivel biologic și chimic”, a declarat Poroșenko. „Și, sincer să fiu, nici eu nu-i sunt simpatic lui Zelenski. Însă, niciodată în timpul războiului, nu am manifestat ostilitate față de el. Sunt un lider ales democratic. Dețin al doilea cel mai mare grup parlamentar. Și el consideră că are puterea de a-mi interzice participarea la Adunarea Parlamentară? … Aceasta reprezintă o încălcare a Constituției. Și nu există nicio diferență față de acțiunile Rusiei”, a adăugat el.
Deși scena politică ucraineană este mai diversă decât regimul autoritar din Rusia, au început să apară temeri legate de concentrarea puterii în jurul lui Zelenski, justificată de susținătorii săi prin contextul războiului.
Poroșenko, președinte între 2014 și 2019, susține că nu dorește să critice direct pe Zelenski, ci doar să-i ofere îndrumări. Cu toate acestea, el enumeră mai multe „greșeli foarte grave” ale liderului actual, printre care întâlnirea „catastrofală” cu Donald Trump și tendințele autoritare care ar putea submina democrația ucraineană.
El l-a sfătuit pe Zelenski să învețe de la premierul israelian Benjamin Netanyahu, care a reușit să-l convingă pe Trump să se opună programului nuclear iranian. Spre deosebire de Netanyahu, spune Poroșenko, Zelenski a eşuat în menținerea sprijinului american din cauza unor obiective neclare și a unei gestionări slabe a relației cu Trump.
O animozitate de durată
Relația dintre Poroșenko și Zelenski este tensionată încă din campania electorală din 2019, când cei doi s-au criticat reciproc în dezbateri ample. Zelenski, actor și comedian la acea vreme, l-a învins în alegeri.
Pe 24 februarie 2022, atunci când Rusia a invadat Ucraina, cei doi au semnat o pace precară. Însă, în februarie 2025, guvernul i-a impus lui Poroșenko sancțiuni: i-au fost blocate conturile bancare, nu poate călători în străinătate și nu poate participa la ședințele parlamentare. Autoritățile susțin că măsurile au fost determinate de „amenințări la adresa siguranței naționale”, acuzații respinse de Poroșenko.
După o perioadă în care a evitat criticile directe, Poroșenko declară că dorește unitate: „Sunt alături de tine, umăr la umăr, nu pentru că nu am nemulțumiri. Le voi exprima după război. Dar acum, unitatea este cheia victoriei.”
Un om înstărit, cu trecut militar
În vârstă de 59 de ani, Poroșenko este estimat a deține o avere de 1,8 miliarde de dolari, conform Forbes, având afaceri în industria ciocolatei. După Revoluția Maidan, a fost ales președinte și este creditat cu reconstrucția armatei ucrainene după anexarea Crimeei.
În biroul său, pe lângă însemnele militare și o imagine cu Putin în lanțuri, se află și un document semnat de Mike Pompeo (fost secretar de stat al SUA) în 2018, prin care Statele Unite resping anexarea Crimeei.
Problema Trump
Poroșenko susține că între echipa diplomatică ucraineană și Washington există o „problemă majoră de comunicare”. Oficialii americani, spune el, nu au încredere în Andrii Yermak (șeful administrației prezidențiale) și în ambasadoarea Oksana Markarova, care ar fi nemulțumit Partidul Republican printr-un eveniment exclusiv pentru democrați.
Aceasta ar fi dus, conform lui Poroșenko, la o întâlnire nefericită la Casa Albă, unde Trump și vicepreședintele său JD Vance l-au criticat pe Zelenski. Totuși, Trump a spus recent că întâlnirea de la summitul NATO „a fost foarte plăcută”.
Poroșenko a fost ultima oară în SUA în februarie, înainte de impunerea sancțiunilor, participând la National Prayer Breakfast. El susține că a donat armatei ucrainene în ultimii trei ani 200 de milioane de dolari, acțiune pe care nu o mai poate desfășura din cauza sancțiunilor.
Potrivit lui, măsura are scopul de a-l împiedica să candideze la președinție, în cazul unui armistițiu care să permită organizarea alegerilor.
„O oală sub presiune” gata să explodeze
Chiar dacă ar candida, șansele lui Poroșenko sunt reduse. Mulți ucraineni nu i-au iertat corupția și starea stagnantă a economiei în timpul mandatului său. Sondajele îl plasează pe locul trei, cu 20 de puncte în urma lui Zelenski și a generalului Valerii Zalujnîi, fost comandant al forțelor armate și actual ambasador în Marea Britanie, care nu a semnalat intenţia de a candida la președinție.
„Astăzi este Poroșenko, mâine va fi Zalujnîi, poimâine poate fi oricine”, spune el. „Aceasta este o formă de autoritarism.”
Deși se vrea un simbol al unității, Poroșenko critică tot mai vehement abaterile autoritare: restricționarea libertății presei, presiunile asupra activiștilor și afacerilor. Însă, acest discurs riscă să fie instrumentalizat de propaganda Kremlinului și de unii americani izolaționiști care critică decizia de amânare a alegerilor.
Unul dintre cei care împărtășesc această viziune este primarul Kievului, Vitali Kliciko, care l-a vizitat în timp ce interviul se încheia.
