Insulele fermecate (Laura Coffey, Editura Act și Politon)
Legende, natură, o notă de magie și de imaginație – toate acestea sunt introduse de Laura Coffey, autoare și protagonistă a cărții, ca o metodă de vindecare pentru sentimentul inevitabil al pierderii și al durerii acerbe, experiențe cu care fiecare cititor mondial s-a confruntat.
Volumul tradus în limba română de Alexandra Țabără surprinde aventura inițiatică a Laurei prin insulele Mediteranei, o formă de turism spiritual, care evidențiază frumusețile unice ale Greciei insulare, cu legendele și munții săi limitați de mare, precum și bogăția unui tărâm plin de contradicții, ospitalitate și liniște sufletească.
Laura și-a început călătoria după o despărțire sentimentală și pentru a se desprinde de emoțiile devastatoare provocate de boala severă a tatălui său – o vacanță meritată, menită să-i aducă alinare și relaxare.
Recomandări
„Am pictat până am intrat în sala de operație”. Povestea lui Dan Marinescu, artistul care continuă să picteze flori și feline după un infarct și furturi la târguri
Pasiunea pentru mitologia greacă determină, în opinia Laurei, această călătorie să devină o ocazie specială de a studia legendelor și miturilor locale direct de la sursă. Astfel, șederea sa se extinde cu șase luni, timp în care explorează micile arhipelaguri pe urmele faimosului Ulise.
Mergând pe urmele eroului antic care a fascinat-o, Laura realizează că prelungirea timpului petrecut aici a fost cel mai bun remediu pentru rănile sufletului său. Își petrece zilele înotând, făcând drumeții montane sau admirând cerul senin încărcat de nenumărate stele noaptea.
Pentru protagonistă, universul care o susține și o ajută să se vindece se împletește miraculos cu lumea reală, readucând-o înapoi. Astfel, magia s-a împlinit: ea învață să depășească suferințele existențiale și redescoperă echilibrul și împăcarea, printr-o experiență plină de revelații și alinare.
Uneori, avem nevoie de un răgaz pentru a găsi liniștea, pentru a primi înțelepciune și o gură de aer proaspăt care ne ajută să continuăm cu sufletul curat și mintea limpezită. Această carte despre puterea vindecătoare a unui loc drag inimii noastre poate oferi inspirație celor aflați în căutarea unei modalități de a depăși momente dificile.
Ultimele cinci dorințe (Joe Siple, Editura Booklet Fiction)
La vârsta de o sută de ani, privirea tinde să fie îndreptată mai mult spre trecut decât spre viitor. Finalul inevitabil se simte aproape, iar persoanele ajunse la această bornă pot fi considerate, în același timp, norocoase și ghinioniste.
Murray McBride experimentează acest privilegiu și această povară – nu mai are așteptări de la viață, iar toți cei dragi lui au plecat deja din această lume. I-a rămas un singur nepot, cu care a pierdut legătura, iar universul său se destramă încet, în mod dureros și melancolic.
Ungurul are totuși bucuria și revelația unui ultim miracol – îl întâlnește pe Jason, un băiețel de doar 10 ani, care suferă de o boală cardiacă gravă, iar suferința lui neștiută în trupul tânăr reprezintă o ironie crudă și emoționantă a sorții. Nu-i așa că domnul McBride pare acum un câștigător?
McBride pornește alături de Jason într-o aventură ce îi reaprinde pofta de viață și speranța că poți trăi cu adevărat, chiar dacă îmbătrânești. Ei oferă sprijin și alinare reciproc, iar cele cinci dorințe de pe lista finală a lui Jason le mențin în viață și îi poartă mai departe, cu optimism și entuziasm.
Unul devine salvator pentru celălalt, iar prietenia lor depășește diferențele de vârstă și prejudecățile, chiar dacă știu că legătura lor este, în esență, efemeră.
„Primirea veștii că vei muri e ceva straniu: te copleșește profund. Nu contează dacă ai zece sau o sută de ani. Nimic nu se compară cu constatarea că nu vei mai fi mult timp aici. Te face să reflectezi asupra a ceea ce urmează. Nu pot decât să mă întreb dacă toți oamenii au șansa să conștientizeze acest moment, chiar și cei care mor brusc. Sau cei care nu își doresc acest lucru”, reflectează McBride, în numele nostru, al tuturor.
Tradus de Elena Florea, volumul aduce un omagiu prieteniei improbabile, traseelor complicate ale destinului, bunătății și umanității. Este un indiciu că empatia și compasiunea există în noi toți, indiferent de vârstă, de dezamăgire sau obstacole.
