Porția de carte: Femeia care a furat Crăciunul – Cuvinte cu suflet

Tudor Oana
4 Citit minim
Porția de carte. Femeia care a furat Crăciunul / Cuvinte cu suflet

Zâmbetele tăcute (Enrica Tesio, Editura Act & Politon)

Personajul principal al volumului, Antonia, este un tip de mamă cu care multe femei se identifică, în timp ce altele o resping. Soțul ei o poreclit „îngrijorată”, o persoană predispusă la anxietate, chiar și din motive nesemnificative.

Fiica ei, Vittoria, îi oferă o multitudine de provocări, dar Antonia pare dezorientată și incapabilă să o înțeleagă cu adevărat. Fata o preferă pe noua mămică vitregă, caracterizată de o tinereţe şi o deschidere sufletească mai uşoară, dar și alte aspecte ale vieții sale, precum plecarea de acasă înainte de Crăciun pentru a-și promova un volum pentru copii, o marchează profund.

Toni, protagonistă, pare să facă eforturi pentru a funcționa, luptând cu gânduri contradictorii şi incertitudini în această perioadă mai grea. Turneul de promovare al cărții îi acutizează dificultățile.

Nu este aceasta povestea multora dintre noi, la un moment dat în viețile noastre? Toni nu este o eroină radiantă și simpatică, dar tocmai acest lucru o face apropiată și autentică, o fiinţă umană.

Din primele pagini, ca și cum s-ar strădui să se iasă din harul universului, Toni face o afirmație contrară tradiției în plin amfiteatru plin de copii inocenți: Moş Crăciun şi cadourile sale nu există.

Această declarație o izolează de restul lumii, fiind pedepsită pentru adevăr. Procesul de reflecție interioară o conduce prin regrete, dar şi prin revelații pline de speranță, o călătorie în trecut şi în situații confuze, care devin mai clare pe măsură ce le analizează.

Cartea este o analiză profundă, plină de umor şi afecțiune, în care Antonia devine – la rândul ei – fiecare dintre noi, cu propriile povești şi dileme. Zâmbetele tăcute este o lectură ideală pentru perioadele de relaxare, nu pentru uşurinţă, ci pentru a ne autocunoaște, pentru a căuta adevăruri sau ipocrizii.

Pași comuni (Adrian Adilă Pârvu, Teodor Hossu-Longin, Editura Agol)

Un proiect de succes de finanțare colectivă, acest volum reunește un poet experimentat (Pârvu) cu Hossu-Longin, rezultând o carte plină de sensibilitate, care explorează emoțiile, umanitatea, pierderea, viața şi moartea.

Poeziile lor, într-un volum cu două începuturi, două coperte, două lumi diferite care se întâlnesc și se nasc din nou.

Reproducerile lucrărilor pictorilor Mihai Glodeanu şi Andrei Vlădeanu completează vizual universul poetic.

Formatul tandem, cu două voci și două perspective, demonstrează o unică sinergie creativă. O interacțiune de idei, temeri și abilități poetice, subliniind că alegerile noastre, fie ele pozitive sau negative, definesc existențele noastre.

Într-o societate din ce în ce mai puțin poetică, cartea lui Pârvu și Hossu-Longin este un refugiu romantic, uneori delicat, alteori incisiv, pentru proza vieții cotidiene. Metafore neașteptate luminează căi către perspective ascunse şi misterioase, accesibile doar unei minți poetice.

Pași comuni este o colecție de amintiri și emoții care nu pot fi exprimate cu ușurință: despre tinerețe, iubire, oameni care ne influențează, locuri cunoscute, singurătatea sau divinitatea.

Lectura poeziei, o evadare din cotidian, o legătură cu trecutul şi cu sufletul, poate deveni un exercițiu util. Volumul inegalabil al lui Adrian Pârvu și Teodor Hossu-Longin constituie o invitație la visare, nostalgie și sensibilitate – calități adesea uitate în cotidian.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *