Postul intermitent prelungit poate crește semnificativ riscul de deces cauzat de afecțiuni cardiovasculare, conform unui nou studiu amplu.
Cercetările, conform unor surse, sugerează că limitarea semnificativă a perioadei de hrănire poate influența favorabil metabolismul, sprijini procesele de regenerare celulară și poate contribui la o viață mai lungă.
Până în prezent, numeroase date științifice păreau să susțină această practică, numită și „dieta deceniului”, însă experții în nutriție au avertizat constant că o astfel de strategie nu reprezintă o soluție miraculoasă și poate fi periculoasă pentru persoanele cu afecțiuni medicale preexistente.
Postul intermitent implică restricționarea perioadei de alimentație la un interval scurt zilnic, de obicei opt ore, urmate de o perioadă de 16 ore fără hrană.
Un studiu extins, realizat pe un eşantion de peste 19.000 de adulți, a constatat că persoanele care se hrăneau într-un interval de sub opt ore pe zi au avut un risc cu 135% mai ridicat de deces cauzat de afecțiuni cardiovasculare comparativ cu cei care și-au distribuit mesele pe o perioadă de 12-14 ore.
Un risc cardiovascular crescut înseamnă o probabilitate mai mare de a dezvolta probleme cardiace, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.
Corelația cu mortalitatea generală (decese din orice cauză) a fost mai slabă și inconsistentă, dar riscul crescut de afecțiuni cardiovasculare a persistat indiferent de vârstă, sex sau stil de viață, chiar și după analizarea mai amănunțită a datelor.
Studiul evidențiază o corelație redusă cu mortalitatea generală, dar o creștere semnificativă a riscului de decese din cauze cardiovasculare.
Autorii studiului subliniază faptul că cercetarea nu demonstrează o legătură cauzală, însă rezultatele sunt suficient de concludente pentru a pune sub semnul întrebării beneficiile postului intermitent fara riscuri.
Experții au monitorizat adulții americani timp de opt ani, înregistrând obiceiurile alimentare, prin intermediul relatărilor participanților cu privire la consumul de alimente și băuturi în două zile distincte, la o perioadă de aproximativ două săptămâni.
Pe baza acestor date, cercetătorii au estimat durata medie zilnică de hrănire a fiecărei persoane, considerând-o reprezentativă pentru obiceiurile alimentare pe termen lung.
Rezultatul studiului:
Persoanele cu intervale scurte de hrănire (sub 8 ore) au prezentat un risc semnificativ mai mare de deces din cauze cardiovasculare față de cei cu intervale de 12-14 ore.
Riscul crescut a fost observat în toate grupurile sociale și a fost mai pronunțat la fumători, la persoanele cu diabet sau boli cardiace, sugerând că aceste categorii ar trebui să fie deosebit de atente la aplicarea unor regimuri alimentare restrictive pe termen lung.
Cercetătorii au analizat datele ținând cont de calitatea dietei, frecvența meselor și gustărilor și alte aspecte ale stilului de viață.
Autorul principal al studiului, prof. Victor Wenze Zhong, epidemiolog la Universitatea de Medicină Shanghai Jiao Tong, a subliniat importanța dietei în dezvoltarea diabetului și a bolilor cardiace, astfel încât asocierea cu mortalitatea cardiovasculară nu este surprinzătoare.
„Faptul neașteptat este că o fereastră alimentară atât de scurtă, menținută pe termen lung, este asociată cu un risc crescut de deces din cauza afecțiunilor cardiovasculare”, a declarat Zhong.
Acest rezultat contrazice ideea populară, sustinută de studii pe termen scurt, potrivit cărora restricționarea alimentară în timp îmbunătățește sănătatea cardiovasculară și metabolică.
Pe de altă parte, studii multiple sugerează că această practică poate contribui la scăderea în greutate, imbunatatirea raspunsului la insulină, reducerea tensiunii arteriale și ameliorarea profilului lipidic.
De asemenea, postul poate contribui la controlul glicemiei fără a restricționa strict numărul de calorii, poate coincide cu posturi religioase sau culturale și este relativ ușor de aplicat.
În cazul persoanelor cu diabet, postul nesupravegheat poate duce la scăderi periculoase ale glicemiei, iar pentru vârstnici sau cei cu afecțiuni cronice, postul prelungit poate agrava fragilitatea sau pierderea masei musculare.
Prof. Zhong a mai subliniat importanța prudenței în adoptarea unei ferestre alimentare de 8 ore pentru persoanele cu afecțiuni cardiovasculare sau diabet.
„Pe baza dovezilor actuale, ceea ce mănânci este mai important decât când mănânci. Cel puțin, ar trebui evitată o perioadă de 8 ore pentru a preveni bolile cardiovasculare și a prelungi longevitatea”, a concluzionat acesta.
Sursa foto: Imaginea ilustrativă
