Postul intermitent prelungit creşte semnificativ riscul de decese cauzate de afecţiuni cardiovasculare, conform unui studiu recent.
Cercetările, conform unor surse independente, indică faptul că prelungirea perioadei de post peste noapte poate îmbunătăţi metabolismul, susţine regenerarea celulară şi poate chiar prelungi viaţa.
Până acum, comunitatea ştiinţifică părea să susţină acest obicei, cunoscut şi drept „dieta deceniului”. Totuşi, nutriţioniştii avertizează de mult timp că renunţarea la mese nu este o soluţie universală şi că poate fi periculos pentru persoanele cu afecţiuni medicale.
Postul intermitent constă în limitarea perioadei de alimentaţie la un interval scurt zilnic, adesea de opt ore, urmat de o pauză de 16 ore fără hrană.
Un studiu amplu semnalează un risc crescut, cercetătorii analizând date de la peste 19.000 de adulţi. Rezultatele relevă că persoanele ce se hrăneau într-un interval de sub opt ore pe zi aveau un risc cu 135% mai mare de a muri din cauza bolilor cardiovasculare faţă de persoanele care îşi împărţeau mesele pe o perioadă de 12-14 ore.
Un risc cardiovascular crescut înseamnă un pericol sporit de a dezvolta probleme precum infarct miocardic sau accident vascular cerebral.
Legătura cu mortalitatea generală (decese din orice cauză) a fost mai slabă şi inconsistentă, însă riscul cardiovascular crescut s-a menţinut indiferent de vârstă, sex sau stil de viaţă, chiar şi după analiza detaliată a factorilor de risc.
Studiul a evidenţiat o legătură slabă cu mortalitatea generală, dar o creştere semnificativă a riscului de deces cardiovascular. Autorii subliniază că studiul nu demonstrează o relaţie cauzală, însă semnalul este suficient de puternic pentru a pune la îndoială ideea că postul intermitent este lipsit de riscuri pentru toate persoanele.
Cercetătorii au monitorizat indivizi americani adulţi pe o perioadă de opt ani. Pentru a înţelege obiceiurile alimentare, participanţii au fost rugaţi să descrie tot ce au mâncat şi băut în două zile diferite, la un interval de aproximativ două săptămâni.
Rezultatele au arătat că persoanele cu intervale de alimentaţie scurte (sub 8 ore) aveau un risc mai mare de deces din cauze cardiovasculare comparativ cu cei care îşi împărţeau mesele pe o perioadă de 12-14 ore.
Acest risc crescut s-a observat în toate categoriile socio-economice şi a fost mai pronunţat la fumători, persoanele cu diabet sau boli cardiace preexistente, subliniind importanţa prudenţei pentru aceste grupuri.
Cercetătorii au ţinut cont de calitatea dietei, frecvenţa meselor şi gustărilor, precum şi de alţi factori de stil de viaţă.
Prof. Victor Wenze Zhong, autorul principal al studiului, evidenţiază rolul crucial al dietei în diabet şi bolile de inimă, explicând corelaţia cu mortalitatea cardiovasculară.
„Ne aşteptam la o legătură între dietă şi mortalitate, însă ceea ce este neaşteptat este că o perioadă alimentară atât de scurtă implementată pe termen lung este asociată cu un risc sporit de deces din cauze cardiovasculare”, a declarat Zhong, epidemiolog la Universitatea de Medicină Shanghai Jiao Tong.
Această observaţie contrazice ideea populară, susținută de studii pe termen scurt, că restricționarea alimentară ar îmbunătăți sănătatea cardiovasculară şi metabolică.
Într-un material de comentariu aferent, Prof. Anoop Misra a analizat avantajele și riscurile postului intermitent.
Pe de o parte, numeroase studii sugerează că postul intermitent poate contribui la pierderea în greutate, la ameliorarea sensibilităţii la insulină, reducerea tensiunii arteriale şi la îmbunătăţirea profilului lipidic, existând dovezi privind efectele sale antiinflamatorii.
De asemenea, postul poate facilita controlul glicemiei fără necesitatea numărării stricte a caloriilor, se potriveşte cu anumite practici religioase sau culturale şi este un mod relativ uşor de urmat.
„Totuşi, dezavantajele potenţiale includ deficienţele nutritive, creșterea colesterolului, senzaţia excesivă de foame, irascibilitatea, durerile de cap şi dificultatea de a menţine acest stil alimentar pe termen lung”, avertizează Prof. Misra.
În cazul persoanelor cu diabet, postul nesupravegheat poate duce la scăderi periculoase ale glicemiei, iar la persoanele în vârstă sau cu afecţiuni cronice, postul prelungit poate creşte vulnerabilitatea sau provoca pierderea masei musculare.
Prof. Zhong a subliniat că persoanele cu boli cardiovasculare sau diabet ar trebui să fie extrem de prudente înainte de a adopta o fereastră alimentară de 8 ore. Rezultatele evidenţiază necesitatea unor sfaturi nutriţionale personalizate, adaptate stării individuale de sănătate şi bazate pe dovezi actualizate.
„Pe baza dovezilor actuale, conţinutul alimentar este mai important decât momentul consumului. În particular, postul cu o fereastră de 8 ore pe termen lung ar trebui evitat, dacă obiectivul este prevenirea bolilor cardiovasculare sau creşterea longevităţii.”
Sursa foto: Ilustrație reprezentativă
