Formațiunea POT nu mai are reprezentare parlamentară la Senat și este foarte aproape să piardă și grupul parlamentar la Camera Deputaților. Și formațiunea SOS se află într-o situație similară, riscând să rămână fără grup parlamentar la Senat.
Pentru un grup parlamentar sunt necesari minimum 10 deputați
Începutul acestei săptămâni a surprins pe POT cu o situație precară la Camera Deputaților, unde mai deține 14 membri. Numărul este suficient pentru a păstra un grup parlamentar (minimum 10 deputați), dar este mult mai mic decât cei 24 de deputați ai formațiunii de la începutul mandatului.
În schimb, la Senat, membrii POT sunt considerați neafiliați, după ce plecările din formațiune au dus la dizolvarea grupului parlamentar la sfârșitul lunii mai. Similar, partidul condus de Diana Iovanovici-Şoşoacă întâlneşte dificultăţi interne. O parte dintre senatori şi deputați au ales de asemenea să părăsească formaţiunea, înregistrându-se ca neafiliați sau apropiindu-se de PSD.
Situația este mai critică pentru SOS la Senat, unde mai dețin doar 9 membri (din cei 12 inițiali), iar minimum pentru un grup parlamentar este de 7 membri. La Camera Deputaților, SOS se descurcă mai bine, cu 20 de deputați (în urma ultimelor plecări, din care una fiind cea a lui Ciprian Ciubuc, având loc în marți, în urma deciziei Biroului Permanent de la partid). Următoarele săptămâni vor fi decisive pentru viitorul SOS în parlament. Dacă încă 2 senatori vor părăsi formațiunea, aceasta se va afla fără grup parlamentar la Senat, iar situația la Camera Deputaților este vulnerabilă din cauza tensiunilor interne.
POT depășește la irelevanță o formațiune anterioară, PAC
În istoria României postdecembriste, nicio formațiune politică nou-intrată în Parlament nu s-a dezintegrat atât de repede. Au existat alte partide surpriză care au luat parte la viața parlamentară și care s-au confruntat cu probleme similare în prima legislatură, fiind nevoite să-și reconsidere poziția în Parlament.
Singura formațiune care a avut aceași situație critică, în prima sesiune, a fost Partidul Alianța Civică (PAC). Pe 29 iunie 1993, grupul parlamentar PAC de la Camera Deputaților a încetat efectiv să funcționeze, urmat de dizolvarea grupului parlamentar de la Senat, pe 1 septembrie 1993. Există cazuri specifice, cum ar fi Partidul Poporului Dan Diaconescu, care a rămas fără grup la Senat pe 3 martie 2014, sau PP-DD, formațiune care a funcționat timp de un an în diverse forme parlamentar.
Tendințe în parlamentul post-decembrist
În România postdecembristă, partidele aflate în imposibilitatea de a funcționa ca grupuri parlamentare au întâmpinat dificultăți în obținerea de noi mandate la alegerile legislative viitoare.
PAC nu a mai avut reprezentare în 1996, PP-DD nu a mai candidat în 2016, iar ALDE a ratat participarea la Parlament în 2020, în ciuda candidaturilor depuse. În prezent, formațiunile POT și SOS nu influențează semnificativ activitatea legislativă, concentrându-se mai mult pe crearea de tensiuni politice.
Rolul grupurilor politice în Parlamentul României
Reprezentare și negociere: Grupurile parlamentare permit deputaților/senatorilor să își reprezinte interesele și ideologiile. Liderii grupurilor negociază și participă la stabilirea agendei.
Influența asupra legislației: Grupurile politice examinează proiectele de lege, propun amendamente și coordonează voturile, influențând astfel legislația.
Agenda parlamentară: Grupurile politice au un rol în stabilirea agendei prin timpul de dezbatere acordat și posibilitatea de a influența ordinea de zi.
Comisii parlamentare: Grupurile politice influențează componența comisiilor și delegațiilor parlamentare, asigurând o reprezentare echilibrată a diverselor tendințe politice.
Resurse și sprijin: Grupurile politice primesc resurse suplimentare, inclusiv spații, personal și fonduri pentru activitatea lor.
Structură internă: Fiecare grup parlamentar are o structură internă cu un președinte, birou și secretariat, asigurând organizarea și funcționarea.
