Inteligența artificială a atins un nivel remarcabil în generarea de imagini fotorealiste, creând o provocare semnificativă: cum putem distinge o fotografie reală de una creată de un algoritm? Imagini uimitoare, adesea însoțite de povești emoționante, apar frecvent online, menite să capteze atenția și să fie distribuite rapid. Din păcate, multe dintre aceste imagini sunt false, generate de inteligența artificială.
Andrei Petreanu, directorul executiv al companiei Brainwaves, evidențiază dificultatea crescândă în a diferenția realitatea de ficțiune vizuală: „Este extrem de dificil, mai ales având în vedere explozia conținutului generat. Este aproape imposibil să distingem falsul de realitate. Ochiul uman nu percepe imediat o diferență semnificativă.”
Detalii „prea perfecte” – un prim semnal de alarmă
Una dintre cele mai clare diferențe între o fotografie reală și una generată de AI este gradul de perfecțiune. Imaginile create de inteligența artificială sunt adesea spectaculoase, cu culori intense, lumină perfect echilibrată și compoziții simetrice, rar întâlnite în realitate. Acestea lipsesc de imperfecțiunile tipice ale fotografiilor reale, precum:
- Nebulozitatea de mișcare (blur), prezentă în imagini realizate în timpul unei mișcări rapide a subiectului sau a camerei.
- Zgomotul digital din zonele întunecate sau luminoase.
- Aberațiile cromatice sau artefactele optice produse de lentile.
Inteligența artificială creează imagini în care fiecare fir de păr, fiecare reflexie în ochi sau fiecare nor pare calculat meticulos. Această „perfecțiune nenaturală” este adesea un indicator clar că imaginea a fost generată, nu surprinsă.
Semne ale falsității: detalii care pot trăda o imagine generată de AI
Deși algoritmii AI devin din ce în ce mai sofisticati, încă prezintă erori subtile, în special în redarea anumitor părți ale corpului uman sau a elementelor complexe.
- Ochii: pot apărea nefiresc, fără reflexii naturale, asimetrici sau situați impropriu.
- Degetele: AI-ul poate avea dificultăți în redarea corectă a mâinilor, ceea ce poate duce la un număr incorect de degete, degete contorsionate sau lipite nerealist.
- Urechile și dinții: pot avea forme deformate sau o simetrie forțată.
- Bijuteriile sau obiectele: pot părea topite, cu forme neregulate sau detalii greu de identificat.
În plus, fundalul imaginilor generate de AI poate fi confuz sau inconsistent – repetări ciudate de texturi, fundaluri distorsionate sau obiecte fără logica spațială corespunzătoare (de exemplu, o clădire fără perspectivă corectă sau un copac care „iese” dintr-un perete).
Contextul și povestea – alți indici ai falsității
Pe lângă analiza vizuală, contextul în care apare o imagine este crucial. Imaginile generate de AI sunt frecvent însoțite de povești extrem de emoționante, menite să provoace empatie și răspândire rapidă. De exemplu, „Această fată a fost găsită plângând pe stradă după un cutremur devastator. Distribuie pentru a ajunge la cineva care o poate ajuta!”
Lipsa unei surse credibile sau o poveste neconfirmabilă printr-o căutare rapidă sugerează, cel mai probabil, o imagine falsă. Manipularea emoțională este o strategie frecvent utilizată pentru crearea de impact viral.
Un alt instrument util este căutarea inversă a imaginii (reverse image search). Folosind instrumente online precum Google Images sau TinEye, puteți verifica dacă imaginea apare în alte contexte și dacă este marcată ca fiind generată de AI.
Concluzionând, într-o lume în care AI poate crea imagini mai „reale” decât realitatea însăși, atenția critică devine esențială. Nu totul pe internet este autentic. Abilitatea de a distinge între fals și real este o competență digitală fundamentală. Observă detaliile, analizează cu discernământ și nu te lăsa copleșit de emoții – imaginea perfectă s-ar putea dovedi o minciună.
