Multiple acțiuni secvențiale din ultimele zile evidențiază că actuala coaliție politică – reprezentată de Președintele Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, liderii USR și susținătorii lor – pregătesc o ofensivă semnificativă asupra sistemului judiciar.
Deși metodele, obiectivele și mesajele sunt deja cunoscute, consecințele sunt concrete: „conflictul” vizează numirile conducerii marilor parchete, având în vedere că mandate ale șefilor PG și DNA expiră în primăvara anului următor. „Nu avem întreaga autoritate până nu controlăm și Justiția”, gândea USL în 2012. În 2025, această idee reapare și este susținută de cei care au contestat-o dur acum 13 ani.
Prima acțiune: ONG-urile apropiate USR organizează vineri proteste împotriva șefului Curții Supreme
Pe platformele de socializare, ONG-urile afiliate liderilor USR anunță inițierea unor demonstrații împotriva unor oficiali importanți ai sistemului judiciar. Prima „ țintă” vizată este președinta Curții Supreme, Lia Savonea, care a criticat modul de comportament și acțiunile autoritare ale actualei administrații asupra justiției.
Savonea și ÎCCJ au contestat neconstituționalitatea legii privind pensionarea magistraților, validată de CCR, și au afirmat recent că „oameni politici, grupuri de presiune și factori de opinie” organizează acțiuni coordonate pentru destabilizarea statului de drept, încercând să manipuleze opinia publică.
Pensiile magistraților – un subiect vechi de dispută
Pensiile magistraților, reprezentând doar 5% din totalul pensiilor speciale de serviciu, au fost mereu un punct de conflict în această dezbatere.
Societatea românească solicită readucerea sistemului de pensionare al magistraților la standarde apropiate de cele ale celorlalte categorii sociale. Magistrații însă au o altă opinie, considerând că sunt o putere separată a statului și trebuie să păstreze un regim distinct de pensionare și raportare profesională.
Cert este că decizia lui Ilie Bolojan de a impulsiona, prin lege, o reformă extremă – fără avizul CSM – a fost o greșeală politică. La nivel constituțional, această „reformă” a fost invalidată de CCR, iar premierul s-a aflat în vulnerabilitate din punct de vedere al imaginii publice.
Problema reformei sistemului de pensii pentru magistrați rămâne nerezolvată: președintele Nicușor Dan și PSD adoptă o poziție favorabilă magistraților, ceea ce irită susținătorii USR și ai lui Bolojan.
În defensivă, Bolojan a intensificat conflictele, insistând pentru numirea Oanei Gheorghiu ca vicepremier în Guvern, aceasta fiind o susținătoare activă a protestelor, inclusiv ale celor legate de Justiție.
Oana Gheorghiu, participantă la manifestația „Toți pentru Justiție” în 2017
După câteva zile de la numire, Gheorghiu a reaprins tensiunile, afirmând că sistemul pensiilor speciale seamănă cu „Caritas” și că independența Justiției nu este un concept abstract sau un privilegiu „plătit din bugetul celor în nevoie.”
Reacția Justiției nu s-a lăsat așteptată: CSM – garantul independenței judecătorești – a înregistrat o plângere penală împotriva Oanei Gheorghiu la Parchetul General pentru posibile infracțiuni de incitare la violență, ură și discriminare, iar sistemul judiciar a reacționat prin interventia a 16 instanțe și tribunale, susținând poziția statului de drept și a profesiei judiciare.
Nicușor Dan, președintele țării, a declarat astăzi că, în cazul în care solicitarea de urmărire penală a Gheorghiu ajunge la el, nu o va semna.
Care sunt condițiile? Numirile conducerii marilor parchete
Deși, de mulți ani, președintele ÎCCJ, Lia Savonea, este o țintă preferată a zonei progresiste, ea nu poate fi schimbată din funcție, nici la insistențele premierului Bolojan, nici din cauza protestelor sau a interpelărilor președintelui.
Conform noilor legi, numirea sau revocarea președintelui Curții Supreme se face exclusiv de către Consiliul Superior al Magistraturii, organism care o sprijină. Mandatul ei de 3 ani expiră în august 2028.
În timp ce schimbarea la vârful ÎCCJ este dificilă, în privința liderilor marilor parchete, situația este diferită.
Mandatele Procurorului General al României și ale șefului DNA, Marius Voineag, expiră în primăvara anului viitor. Amândoi au fost numiți pe 30 martie 2023, astfel că mandatul lor se încheie în 30 martie 2026.
Președintele Nicușor Dan a exprimat frecvent nemulțumiri legate de ritmul luptei anticorupție din țară.
Totuși, numirea liderilor parchetelor nu depinde doar de președinte.
Propunerea pentru șefii PG și DNA vine de la ministrul Justiției, Radu Marinescu (PSD). Aceasta trebuie aprobată de CSM, iar, conform CCR, președintele poate respinge o singură dată această propunere. Astfel, jocul de putere între instituții este încă deschis, iar rezultatul nu este încă clar.
De două decenii, lupta pentru independența Justiției a pus în pericol guvernări și a destabilizat coaliții politice, întrucât politicienii au avut tentația de a subordona sistemul judiciar, ce trebuie să fie o putere separată și autonomă în stat.
În 2012, liderii USL afirmau că „nu avem întreaga putere până nu controlăm și Justiția”. În 2025, după 13 ani, actorii politici de astăzi sunt cei care anterior contestau aceste autorizații, dar tentația de subordonare persistă: „Corupția devorează puterea, iar puterea absolută corupe absolut” rămâne valabil și în prezent.
SUGESTII ALE AUTORULUI
- 📢 Conflict deschis între forțele de stat din cauza numirii vicepremierului Oana Gheorghiu. Președintele Nicușor Dan afirmă că nu va semna începerea urmăririi penale, după solicitarea CSM, și reacționează la ultimul scandal
- Curtea Supremă de Justiție indică o măsură: acuză politicieni, grupuri de influență și formatori de opinie de încercarea de destabilizare a statului de drept. Care este poziția de urgență a șefei ÎCCJ, Lia Savonea
- Un reprezentant important al CSM intervine în cazul Gheorghiu: „Discuția s-a încheiat odată cu decizia de a depune această plângere penală”
- Susținătorii guvernului Nicușor Dan-Bolojan apără vicepremierul Gheorghiu în conflictul cu magistrații, iar un cunoscut artist face declarații dure împotriva CSM, exprimând dezapproval totală.
