“România are potențialul de a deveni un centru regional pentru finanțările ecologice, însă oportunitatea este limitată în timp. Pentru a trece de la discuții teoretice la acțiuni concrete în economie, este esențială prioritizarea și implementarea de măsuri rapide”, afirmă autorii ISF în raportul “Orizont 2030: Plan strategic pentru promovarea finanțelor durabile în România”. Aceasta reprezintă concluzia principală a unuia dintre studiile realizate de ISF în cadrul proiectului “Implementarea reformelor UE în domeniul Investițiilor Retail pentru Tranziția Ecologică”, finanțat prin European Climate Initiative (EUKI) și echivalentul german al Ministerului Mediului, Conservării Naturii, Siguranței Nucleare și Protecției Consumatorilor, menționează www.studiifinanciare.ro.
Această concluzie este susținută și de recomandări concrete pentru acțiuni, disponibile AICI, la secțiunea Rapoarte, sub titlul Horizon 2030: Cadru strategic pentru accelerarea finanțelor sustenabile în România.
Finanțele sustenabile reprezintă fundamentul ESG (Environmental, Social, and Governance), un set de standarde reglementate prin acte normative emise de Uniunea Europeană (UE), care vor ghida, cel mai probabil, piețele financiare ale viitorului. În UE și implicit în România, acest regulament a început deja să se implementeze. Cele mai răspândite instrumente financiare verzi din țara noastră sunt obligațiunile emise de bănci pentru finanțarea proiectelor de mediu și creditele verzi, utilizate pentru dezvoltarea de capacități de producție sau stocare a energiei regenerabile, precum și pentru eficiență energetică. Aceste principii se aplică, de asemenea, și în domeniul piețelor financiare nebancare (asigurări, fonduri de investiții, piața de capital, pensii private etc.). Acest sector a fost subiectul unor studii menționate anterior.
Cercetările au inclus sondaje, focus grupuri și acțiuni de tip mystery shopping, implicând sute de companii și investitori de top, precum și peste 1.000 de consumatori din toate categoriile sociale.
Educația financiară și nivelul veniturilor, factori critici în înțelegerea finanțelor moderne
Cele patru studii dedicate pot fi consultate AICI, în secțiunea Rapoarte. Unul dintre rapoarte include observații statistice importante, bazate pe răspunsurile a 200 de investitori de top și 1.000 de cetățeni obișnuiți, selectați conform criteriilor de reprezentativitate. Documentul oferă, de asemenea, recomandări pentru creșterea gradului de cunoaștere și aplicare a conceptelor de finanțe durabile, și poate fi analizat accesând linkul anterior, însă redăm și aici câteva concluzii:
- Investitorii individuali participanți la sondaj manifestă un nivel ridicat de conștientizare (~67%) privind elementele finanțelor sustenabile. Totuși, concepții eronate – în special despre terminologia ESG, modalitatea de impact și etichetele de certificare – predomină (>30% răspunsuri nesigure sau inexacte). Aceasta indică faptul că, deși există o anumită conștientizare, înțelegerea aprofundată este limitată.
- Aproximativ 36% dintre respondenți dețin deja investiții sustenabile, în timp ce aproape 55-58% intenționează să-și crească portofoliul în următorii trei ani. Investitorii de elită alocă frecvent proporții importante din portofoliu (>20-40%) fondurilor și creditelor verzi, indicând o implicare mai pronunțată în educație și activități în domeniu.
- Grupurile de investitori de elită, cu venituri mari și portofolii bogate, manifestă o încredere crescută în performanța și impactul fondurilor sustenabile, adoptând o abordare precaută în privința riscului. În contrast, populația largă evidențiază diversitate în percepția riscului și incertitudine, subliniind necesitatea unui program specializat de educație.
Mai multe informații despre percepția românilor asupra finanțelor ecologice și comportamentul companiilor din sectorul financiar pot fi consultate AICI.
