Ilie Bolojan a declarat într-o conferință de presă la Palatul Victoria că reducerea cheltuielilor de personal cu 10% nu echivalează cu o scădere de 10% a veniturilor tuturor angajaților din sistemul public. Premierul a explicat modalitățile prin care pot fi realizate aceste tăieri, menționând posibilitatea reducerii personalului excedentar din anumite instituții, în special a angajaților care nu performează sau sunt sprijiniți în mod excesiv de colegi.
„Analiza administrației relevă că în toate unitățile, inclusiv în administrația centrală și locală, există potențial de îmbunătățire, iar nicio instituție nu trebuie să evite evaluarea performanței și optimizarea cheltuielilor. În situația în care se constată suprapopulare sau performanță redusă, aceste posturi trebuie eliminate, fiind ineficiente și nejustificate din perspectivă bugetară. Acesta este principiul corect”, a afirmat premierul.
Reducerea cu 10% nu va afecta toate salariile, asigură premierul
Ilie Bolojan a subliniat că reducerile cheltuielilor de personal sunt esențiale pentru ca Guvernul să asigure atingerea obiectivelor din proiectul bugetar pentru anul următor.
„Aceasta reprezintă metoda principală de diminuare a costurilor financiare, inclusiv a dobânzilor, care au fost deja reduse cu câteva puncte procentuale. Mai putem scădea și mai mult aceste costuri, având în vedere nivelul scăzut de îndatorare, însă creditorii trebuie să creadă în seriozitatea noastră și responsabilitatea noastră în gestionarea resurselor financiare”, a explicat el.
El a precizat că modul de aplicare a reducerilor va varia în funcție de instituție, exemplificând cu primăriile unde se va realiza o optimizare a cheltuielilor în funcție de dimensiunea structurii de personal.
„Există percepția greșită că toate salariile vor fi reduse cu 10%, însă realitatea este diferită. În cazul în care o primărie are excedent de angajați, pot fi eliminate posturi sau se pot verifica sporurile și grila de salarizare”, a spus Bolojan.
Premierul a prezentat și exemple concrete de economii, precum reducerea cheltuielilor cu parcul auto al Guvernului după reducerea la doar 10%, prin înjumătățirea numărului de vehicule și încheierea unui nou contract de închiriere.
De asemenea, el a vorbit despre sporurile pentru fondurile europene destinate funcționarilor, menționând că acestea ar trebui să fie acordate doar celor care obțin rezultate concrete.
„Pe sporurile din fondurile europene, nu scopul a fost accesarea, ci recompensarea performanței. În ultimii ani, sporurile au aproape dublat salariile, însă acestea trebuie să fie recompense doar pentru cei care obțin performanțe. Eliberarea de sporuri maxime trebuie să fie rezervată doar angajaților performanți”, a afirmat el.
„Unități sanitare pentru personal, nu pentru pacienți”
Un alt exemplu menționat este Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură (APIA), care a încheiat acorduri cu direcțiile agricole, direcțiile fito-sanitare și Agenția Domeniilor Statului pentru distribuirea subvențiilor europene, determinând sporul maxim pentru angajații acestor instituții, deși aceștia nu lucrează zilnic cu fondurile respective.
„În domeniul sănătății, multe spitale alocă peste 90% din bugetul total pentru salarii, fapt ce limitează resursele pentru medicamente, combaterea infecțiilor nosocomiale, dotări și analize. În plus, s-au realocat sporuri la nivel maxim, chiar dacă norma de personal a fost redusă la minim, ceea ce afectează calitatea serviciilor. În aceste cazuri, unitățile nu sunt pentru pacienți, ci pentru angajați”, a adăugat Bolojan.
El a menționat că reduceri de costuri pot fi realizate și în instituții cu deficit de personal, precum Ministerul de Interne.
„Se pot face recrutări sau redistribuiri de personal pentru eficientizarea cheltuielilor. În plus, dacă este necesar, se pot realiza și noi angajări”, a explicat Bolojan.
Astfel, anumite personalului de pază din instituțiile publice, precum curțile de conturi, ar putea fi limitează doar la perioada de funcționare a instituției, completându-se cu sistemele de supraveghere video și dispecerate pentru monitorizare.
În încheiere, Bolojan a sugerat reducerea cu 10% a fondurilor alocate camerelor reprezentațiilor parlamentare, subliniind că nu va avea impact negativ.
