Prim-ministrul francez François Bayrou a anunțat, marți, intenția de a reduce numărul sărbătorilor legale din țară, ca parte a strategiei de combatere a datoriei publice.
Bayrou a prezentat un plan de ajustare bugetară pe patru ani, începând din 2026, cu un efort anual de 43,6 miliarde de euro pentru reducerea cheltuielilor și stimularea veniturilor.
În cadrul prezentării bugetului pentru 2026, Bayrou a subliniat posibilitatea eliminării a două dintre cele 11 sărbători naționale. A menționat ziua de luni de după Paște și data de 8 mai, zi ce comemorează încheierea celui de-al Doilea Război Mondial în Europa.
O astfel de măsură ar adapta Franța la cele nouă sărbători ale Germaniei, având în vedere posibilitatea altor sărbători la nivel federal. Această propunere ar reduce semnificativ numărul sărbătorilor față de cele 12 din Italia.
După ani de cheltuieli considerabile, Franța este obligată să-și gestioneze mai eficient deficitul bugetar și datoria publică, conform normelor europene.
Bayrou a afirmat că Franța se împrumută lunar pentru a acoperi pensiile și salariile funcționarilor publici, o situație pe care a caracterizat-o drept „un blestem fără ieșire”.
Eliminarea a două sărbători legale ar putea genera „câteva miliarde de euro” suplimentare în bugetul statului, a argumentat Bayrou.
Reacții negative din partea opoziției
Măsura a declanșat imediat reacții negative. Jordan Bardella, liderul partidului de extremă-dreapta Rassemblement National, a condamnat propunerea.
Bardella a susținut că eliminarea unor sărbători atât de importante precum Lunea Paștelui și 8 mai reprezintă un atac la istorie și tradiții.
Liderul partidului, Marine Le Pen, a avertizat că, dacă propunerea nu este revizuită, vor depune o moțiune de cenzură.
Jean-Luc Mélenchon, liderul partidului La France Insoumise, a solicitat demisia lui Bayrou, considerând că asemenea măsuri sunt inacceptabile.
Matilde Panot, de asemenea membră a partidului La France Insoumise, l-a acuzat pe Bayrou de inițierea unui „război social”.
Anterior, Bayrou declara necesitatea unei îmbunătățiri a situației bugetare cu 40 de miliarde de euro în anul următor.
Această valoare s-a majorat după ce președintele Emmanuel Macron a anunțat, la sfârșitul săptămânii trecute, necesitatea unor cheltuieli militare suplimentare de 3,5 miliarde de euro pentru 2026, contextul internațional impunând măsuri de apărare mai ample. Franța alocă în prezent 50,5 miliarde de euro pentru Apărare.
Exemplul Greciei ca avertisment
Bayrou a precizat marți că deficitul bugetar va fi redus la 4,6% în anul următor, de la 5,4% estimat pentru acest an, fiind planificat sub pragul de 3% impus de UE până în 2029.
Pentru atingerea acestui obiectiv, printre altele, se preconizează înghețarea creșterilor cheltuielilor, inclusiv în domeniul pensiilor și sănătății, cu excepția sectorului apărării și gestionării datoriei.
„Am devenit dependenți de cheltuielile publice”, a declarat Bayrou. „Ne aflăm într-o situație critică pentru țara noastră”, a subliniat premierul francez.
El a dat exemplul Greciei ca avertisment, o țară europeană ale cărei probleme financiare au fost agravate de criza din 2008.
„Nu trebuie niciodată să uităm exemplul Greciei”, a declarat Bayrou.
Un efort financiar echitabil
Datoria publică a Franței se ridică la 114% din PIB, depășind norma UE de 60%. Aceasta este cea mai mare datorie din Uniunea Europeană, după Grecia și Italia.
Guvernul francez intenționează să reducă numărul funcționarilor publici cu 3.000 în 2026 și să închidă instituții ineficiente.
Bayrou a susținut că locuitorii cu venituri mai mari vor contribui mai mult la efortul financiar.
„Efortul național trebuie să fie echitabil. Vom cere puțin de la cei cu puține resurse și mai mult de la cei care au mai mult”, a declarat Bayrou.
