Președintele absent și condamnarea politicii externe a lui Nicușor Dan de către fostul șef al spionilor

Deși devine tot mai controversat pentru politica sa extremă, președintele Donald Trump a popularizat global sloganul „America First”. Putem vorbi de o prioritate națională și pentru România, cum ar fi „Romania First”, în cazul celui de-al cincilea președinte român, Nicușor Dan? Constituția stipulează clar că atribuția principală a șefului statului este reprezentarea țării pe scena internațională. Totuși, în cele 8 luni de mandat, România nu a fost reprezentată în evenimente cu importanță majoră, precum Forumul Economic de la Davos sau adunarea generală ONU, și are poziții vagi în privința celor mai sensibile subiecte de politică externă. Nicușor Dan și-a justificat absența ca fiind „un calcul de oportunitate”. Am discutat cu Silviu Predoiu, fost director al Serviciului de Informații Externe, pentru a analiza motivul pentru care președintele pare atât de absent și de ce nu înscrie România pe lista acordurilor internaționale esențiale pentru țară.

Fostul oficial de intelligence și-a asumat angajamentul de a promova parteneriate strategice centrale pentru România

Nicușor Dan, ales la scrutin cu un scor impresionant (>6 milioane de voturi), pare să fie mai puțin preocupat de reprezentarea internațională a României. În timpul campaniei, s-a angajat că, dacă va fi votat în cea mai înaltă funcție în stat, va lupta pentru consolidarea parteneriatelor strategice majore pentru România. La 8 luni de la alegere, însă, evoluția acestui angajament este modestă.

Promisiunile lui Nicușor Dan din campania electorală

Iată, concret, ce promitea fostul Primar general al Capitalei:

• Întărirea parteneriatelor strategice, inclusiv consolidarea relațiilor cu NATO și SUA.
• Dezvoltarea unei Uniuni Europene capabile să-și gestioneze singură securitatea prin inițiativa ReArm.
• Apărarea națională: Nicușor Dan a promis alocarea treptată a 3,5% din PIB pentru apărare, respectând angajamentele internaționale ale României, și sprijinirea industriei naționale de apărare. El consideră că o apărare solidă este fundamentală pentru siguranța națională și stabilitatea regiunii, având în vedere tensiunile din estul Europei.
• Românii din diaspora: Candidatului i-a revenit angajamentul de a reforma serviciile consulare, prin dialoguri extinse cu organizațiile celor plecați, pentru a facilita procedurile și accesul cetățenilor. A propus, de asemenea, crearea unei entități speciale pentru sprijinirea românilor reveniți în țară, pentru a îmbunătăți relația cu instituțiile statului.

Președintele României sau al Republicii Moldova?

Printre puținele promisiuni respectate, chiar și excesiv, se află sprijinul pentru Ucraina. În luna mai 2025, dacă va deține funcția, Nicușor Dan ar vota fără ezitare pentru continuarea sprijinului european pentru Ucraina, precum și pentru „programul de rearmare al Uniunii Europene, pentru ca UE să preia responsabilitatea pentru securitatea proprie”, a afirmat el în cadrul dezbaterii electorale de la Euronews.

De asemenea, vizitele frecvente în Republica Moldova, întâlnirile cu Maia Sandu și consolidarea parteneriatelor cu Chișinăul au determinat mulți români să se întrebe dacă Nicușor Dan devine mai degrabă președintele acestei țări.

Lista organizațiilor internaționale unde România nu a fost reprezentată în primele 8 luni de mandat ale președintelui

• Davos. Deși în acest forum se întâlnește elită mondială și se debatează viitorul influenței globale, Nicușor Dan a lipsit de la acest eveniment, consilierul său, Marius Lazurca, explicând că președintele preferă „să nu se miște aiurea”, ci să rămână în țară, unde sunt probleme mai grave.
• NATO. Deși alianța militară are un rol crucial în securitatea globală, președintele a ignorat acțiunile și reuniunile relevante pentru România, fiind mai activ Klaus Iohannis în acest domeniu.
• ONU. În septembrie 2025, președintele a explicat că a ales să nu participe la Adunarea Generală a ONU pentru că era mai important să rămână în țară la sedințe cu coaliția și investitori, iar delegația României a fost condusă de ministrul de Externe, Oana Țoiu.
• Tot ca la Davos, România a fost reprezentată la ONU de ministrul afacerilor externe, Oana Țoiu.

„Este un calcul de oportunitate. România a fost prezentă cu o delegație condusă de doamna ministru. În destinatarii acestor conferințe și reuniuni, țara noastră și-a exprimat punctul de vedere. Am avut dezbateri interne, dar consider că e mai util să fiu prezent în țară în această perioadă”, a justificat el între timp.

• Consiliul European. Deși este invitat permanent la întâlnirile Coaliției de Voință, președintele pare mai mult prezent ca decor, fiind mai invizibil decât Klaus Iohannis în aceste reuniuni.

România nu are președinte real, ci doar formal. Temele globale despre care România nu vorbește

Agenda internațională, care se schimbă rapid în ultimul an, marcată de tranzacții și reorientări diplomatice, pare să nu fie o prioritate pentru actualul șef de stat, care reacționează cu lentoare și superficialitate.

• SUA – Groenlanda. Nicușor Dan a declarat „îngrijorare” legată de escaladarea tensiunilor dintre SUA și UE, și a cerut dialog, abia după zile bune de la conflicte.
• Relația cu China. Deși China devine un actor tot mai influent pe scena mondială, România neglijează această relație diplomatic și comercială, fiind aproape absentă din prioritatea oficială externă.
• Relația cu SUA. După anularea alegerilor din decembrie 2024 și câștigarea unui al doilea mandat de Donald Trump, relația cu SUA s-a deteriorat semnificativ, iar în luna mai Ambasada SUA a exclus România din programul Visa Waiver.

• Vizita oficială la Casa Albă. La un an după ascensiunea lui Trump, Nicușor Dan nu a fost încă invitat oficial în SUA, în contrast cu liderii altor țări precum Polonia sau Germania, deși MAE susține că se lucrează pentru această întâlnire.

Silviu Predoiu: În actualul mediu internațional, prezența la forumurile multilaterale precum Davos nu mai e opțiune, ci necesitate

Fostul director al SIE, Silviu Predoiu, a analizat pentru Gândul punctele slabe ale strategiei externe a lui Nicușor Dan. În opinia sa, absența de pe scenele internaționale majore nu e în sine gravă, deoarece și alți președinți ai României au mai lipsit, însă în actualul mediu geopolitic schimbat radical, prezența a devenit obligatorie, mai ales la început de mandat. La evenimente importante, președintele pare tot absent, iar acest lucru indică lipsa unei înțelegeri elementare a responsabilităților sale.

„Absenteța punctuală la unele evenimente majore nu e în sine o problemă, însă dacă aceasta nu este compensată, devine o deficiență gravă. Pentru un președinte aflat la început de mandat, aceste forumuri reprezintă o oportunitate crucială de a cunoaște lideri, de a construi relații și de a proiecta o poziție clară pe scena internațională.”

„Incapabil să folosească tribunele internaționale pentru a transmite un mesaj, o poziție sau măcar o poziție recognoscibilă”

În contextul actual, dominat de reconfigurări geopolitice, conflicte și recalibrări strategice, prezența la forumurile multilaterale precum Davos nu mai este o opțiune, ci o necesitate. Absența președintelui nu arată prudență, ci lipsă de înțelegere a responsabilităților. Aceasta confirmă un risc major: alunecarea României spre irrelevanță internațională.

În cazul președintelui Nicușor Dan, problema devine și mai gravă. Nu e doar despre lipsa prezenței fizice, ci și despre o profundă inadaptare la rol. Este un lider absent chiar și în momentele în care este prezent, incapabil să utilizeze tribunele internaționale pentru a transmite un mesaj clar, o direcție sau o poziție recognoscibilă. Pare să funcționeze ca un „mers teleleu”, o expresie a consilierului său, într-o funcție care necesită claritate, viteză și autoritate.

„Lipsa de reacție în cazul SUA – Groenlanda și a relației cu Statele Unite reprezintă o poziție pasivă”

Fostul șef al SIE a evidențiat că, în privința unor teme esențiale, precum conflictul SUA – Groenlanda sau relația cu Washingtonul, pozițiile lui Nicușor Dan sunt non-poziții, care nu transmit nimic concret.

• Poziția exprimată asupra relației SUA-Groenlanda rămâne o non-poziție. Nu exprimă clar nimic, nu angajează nimic, nu clarifică nimic. România ar fi avut nevoie de o poziție clară și consecventă, nu pentru a face pe plac Washingtonului sau pentru a provoca, ci pentru a rămâne fidelă principiilor invocate constant: inviolabilitatea frontierelor, respingerea forței sau a amenințării cu forța, respectarea dreptului internațional.
• Dacă aceste principii sunt aplicate doar când nu deranjează, ele devin simple declarații. Tăcerea sau ambiguitatea în astfel de situații nu exprimă echilibru, ci lipsă de coloană vertebrală diplomatică. Această lipsă de claritate afectează atât imaginea liderului, cât și reprezentarea internațională a României.

„Declarația lui Trump despre alegeri trebuie să ne pună pe gânduri”

Fostul director SIE consideră că, deși declarația președintelui SUA la Davos privind alegerile libere și corecte nu pare a fi direct legată de anularea scrutinului din 2024 din România, este totuși un semnal alarmant pentru țara noastră.

• În privința anului 2024, declarația lui Trump despre alegeri corecte reprezintă o problemă majoră pentru România, fiind un semnal de instabilitate democratică, susceptibil de a fi exploatat de adversari. Este esențial ca această vulnerabilitate să fie clarificată rapid și cu credibilitate, pentru a evita riscuri majore.

Rolul și influența consilierilor prezidențiali. Are președintele capacitatea să valorifice aportul lor?

Expertul a analizat și rolul consilierilor prezidențiali, precum și relația adesea nediscutată public între Nicușor Dan și aceștia. De la momentul debutului său politic, s-a observat anularea frecventă a sfaturilor lor și o reticență în a le valorifica inputurile.

„Nu cred că președintele are efectiv 75 de consilieri, ci probabil că cifra evidențiază întregul personal al Administrației Prezidențiale. Totuși, problema principală ține de calitatea acestora: pregătire, experiență și capacitatea de a oferi analize strategice solide.

Mai mult, relația dintre consilier și consiliat este un factor critic: oricât de competent ar fi consilierul, dacă președintele nu are interesul sau abilitățile să asculte și să utilizeze recomandările, întregul mecanism devine decorativ. Implicarea redusă în activitățile externe nu se poate justifica doar prin consilieri, ci reflectă, în primul rând, limitele celui aflat în funcție

Refuzul invitației referitoare la Consiliul pentru Pace propus de Trump este justificat

Fostul candidat la președinție consideră că există și o latură pozitivă în decizia lui Nicușor Dan de a refuza invitația lui Donald Trump pentru ca România să devină membră a Consiliului pentru Pace.

Această inițiativă, chiar dacă apare într-un cadru instituțional, pare mai degrabă rezultatul orgoliului personal al lui Trump decât o necesitate reală în arhitectura globală de securitate.

Chiar și o analiză rapidă a documentelor fondatoare (statutul) arată că obiectivele sunt neclare, mecanismele insuficient definite, iar accentul cade mai mult pe autoritatea în creștere a fondatorului decât pe funcționalitate. În aceste condiții, reacția de reținere și amânare este justificată. Prudența nu indică slăbiciune, mai ales când sunt implicați costuri financiare semnificative și obligații pe termen lung pentru o construcție încă nelămurită, a concluzionat Silviu Predoiu.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

• Nicușor Dan, marele absent la Davos. Ștefan Popescu: Ignorarea acestui eveniment evidențiază o problemă de personalitate
• Scandalul avioanelor elvețiene ne avertizează să fim vigilenți câtă vreme Nicușor Dan e președinte
• România condusă de Nicușor Dan, după un an cu Donald Trump președinte SUA. Impactul direct asupra cetățenilor