Președinții Curților de Apel din țară au emis luni un comunicat de presă în care susțin sprijinul pentru șefa Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, în contextul valului de eliberări ale infractorilor notorii. Aceștia afirmă că „lovirea vârfului piramidei judiciare compromite întregul sistem” și că „reforma deciziilor definitive prin proceduri extraordinare reprezintă prevalența adevărului.”
„Construieste o arhitectură a unui dezechilibru fundamental al statului”
Este important să amintim că Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a denunțat o campanie „fără precedent” de „denigrare a instanței supreme și a judecătorilor” și de „destabilizare a ordinii juridice, în care sunt implicați politicieni, grupuri de influență și formatori de opinie”. Se solicită autorităților statului să își îndeplinească atribuțiile pentru prevenirea și combaterea dezinformării și atacurilor hibride împotriva justiției.
„Discreditarea publică a președintelui instanței supreme, prin manipulare și dezinformare, creează o arhitectură a unui dezechilibru fundamental în întregul sistem statal, o deviere periculoasă de la democrație, promovând arbitrarul ca politică de stat”, afirmă liderii curților de apel.
Acuzații grave aduse Guvernului: „Nevoia de subjugare a puterii judiciare”
„Lipsa capacității și disponibilității de dialog a reprezentanților executive în înțelegera mecanismelor juridice ale instanței supreme indică o tendință de subordonare a justiției, pilon fundamental al statului de drept și de control al puterii de stat.”
Ignorarea intenționată a Constituției și a legilor, precum și a principiilor organizării și funcționării statului de drept, precum și promovarea unei perspective individualiste— Statul sunt eu— și discreditarea persistentă a procesului judiciar și a liderilor săi, par a reprezenta noile «valori» promovate de structura statului.
„Manipularea opiniei publice împotriva justiției – o amenințare pentru statul de drept”
- Președinții curților de apel din România declară sprijin pentru Înalta Curte de Casație și Justiție și pentru președintele acesteia, judecător Lia Savonea, în fața atacurilor și presiunilor fără precedent în discursul public.
Justiția din România este un sistem integrat. Autoritatea Înaltei Curți asigură echilibrul întregului sistem jurisdicțional. Atunci când această instanță este atacată prin discreditare, ridicule sau presiuni publice, efectul se răspândește inevitabil la toate nivelurile judecătorești și reducă încrederea în integritatea și imparțialitatea judecătorilor.
În conformitate cu art. 126 din Constituția României, justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și celelalte instanțe judecătorești stabilite prin lege. În aceste condiții, evenimentele recente cu privire la Înalta Curte de Casație și Justiție nu afectează doar conducerea acestei instanțe, ci slăbesc întreaga activitate judiciară.
Atacarea vârfului piramidei judiciare slăbește întregul sistem — de la curțile de apel până la tribunal, afectând încrederea societății în judecători și în capacitatea acestora de a-și îndeplini rolul constituțional. Discreditarea publică a președintelui instanței supreme, prin manipulare și dezinformare, favorizează apariția unui dezechilibru esențial în sistemul statal și duce la o deviere periculoasă de la principii democratice, promovând arbitrarul ca normă de stat.
- Este esențial ca Înalta Curte de Casație și Justiție să fie susținută, deoarece apărara sa contribuie la protejarea drepturilor și libertăților cetățenilor și menține stabilitatea statului democratic.
Reformenizarea hotărârilor definitive prin procese extraordinare nu reprezintă altceva decât reafirmarea principiilor fundamentale ale dreptului, precum prevalența adevărului și justiției. În orice societate democratică, puterile statului trebuie să acționeze separat pentru a evita controlul excesiv, iar manipularea și atitudinile subversive împotriva judecătorilor sunt inacceptabile și dăunează statului de drept.
Responsabilitatea statului și a reprezentanților săi politici este să promoveze bunăstarea populației, să protejeze și să unească, utilizând mecanisme legale și coerente; nu să divizeze și să polarizeze, creând conflicte între cetățeni.
Lipsa dialogului funcțional și disponibilitatea redusă a reprezentanților puterii executive pentru înțelegerea mecanismelor juridice ale justiției indică o tendință de subordonare a acesteia și de confiscare a autorității judiciare, pilon fundamental al statului de drept. Ignorarea Constituției și a legilor, în combinație cu discreditarea constantă a sistemului și liderilor săi, par a fi valorile dominante promovate de anumite segmente ale structurii statale.
Se reafirmă în aceste momente unitatea corpului judiciar și responsabilitatea de a apăra independența și imparțialitatea justiției, precum și încrederea populației în instituțiile fundamentale ale statului. Este crucial să se respecte statutul constituțional al puterii judiciare și să se susțină autoritatea Înaltei Curți ca garanție a funcționalității statului de drept.
Ne aliniem, cu solidaritate, poziției Înaltei Curți de Casație și Justiție și facem un apel la rațiune, rămânând fidele valorilor fundamentale ale statului de drept:
- Independența judecătorilor nu poate fi condiționată de reacții publice;
- Demnitatea conducerii Înaltei Curți contribuie la prestigiul justiției;
- Nicio presiune sau intimidare publică nu trebuie să influențeze actul de justiție.
În acest sens, reafirmăm că justiția nu trebuie supusă negocierilor și nu cedează în fața oricăror forme de presiune. Ea nu solicită privilegii, ci cere respect pentru statutul și rolul său în societate, precum și respectarea standardelor de colaborare solidară între instituții și respectarea prerogativelor fiecărei puteri în stat.
Funcționarea justiției depinde de Înalta Curte de Casație și Justiție, iar campania continuă de denigrare a acestei instituții reflectă o nevoie de totalitarism și arbitrar din partea celor care o promovează, fiind un instrument de dezinformare și captare a opiniei publice.
Judecător Oana Maria Petrașcu, președinta Curții de Apel Alba Iulia
Judecător Ionela-Diana Pătrașc-Bălan, președinta Curții de Apel Bacău
Judecător Daniela Niculeasa, președinta Curții de Apel Brașov
Judecător Liana Nicoleta Arsenie, președinta Curții de Apel București
Judecător Dana Cristina Gîrbovan, președinta Curții de Apel Cluj
Judecător Alina-Gabriela Jurubiţă, președinta Curții de Apel Constanța
Judecător Manuela Cristina Berceanu, președinta Curții de Apel Craiova
Judecător Doru Benescu, președintele Curții de Apel Galați
Judecător Diana-Mihaela Cheptene-Micu, președinta Curții de Apel Iași
Judecător Florica Roman, președinta Curții de Apel Oradea
Judecător Emilia Raluca Trandafir, președinta Curții de Apel Pitești
Judecător Paul Mihail Frățilescu, președintele Curții de Apel Ploiești
Judecător Titiana Ilieș, președinta Curții de Apel Suceava
Judecător Maria Cristina Dica, președinta Curții de Apel Timișoara
Judecător Ioana Delia Lucaci, președinta Curții de Apel Târgu Mureș
Judecător Petre Valentin Bădița, președintele Curții Militare de Apel
RECOMANDAREA AUTORULUI:
- Judecătorii semnalează lipsa de timp și „supraîncărcarea” instituției. Solicitare urgentă către Consiliul Superior al Magistraturii: „Aceasta poate duce la decizii eronate”
