Facturi la electricitate. Fotografie ilustrativă de Grusho Anna / Shutterstock
România reprezintă liderul european în privința prețului energiei electrice în raport cu puterea de cumpărare a populației, deși dispune de resurse interne diverse pentru producție: gaze naturale, hidro, nuclear și surse regenerabile. În același timp, însă, taxele și tarifele de transport și distribuție constituie jumătate din costul total al facturii, conform unei analize a Asociației Energie Inteligentă (AEI).
Prețul energiei electrice este un indicator crucial al sănătății economice și al perspectivei sustenabile a unei națiuni, influențând direct costurile de producție, nivelul de trai al cetățenilor, competitivitatea industriei și atractivitatea investițiilor, indică analiza.
După liberalizarea pieței din 1 iulie, România a consemnat o creștere semnificativă a tarifelor la energie electrică, ceea ce duce la inflație, diminuarea puterii de cumpărare, relocarea sectorului industrial și amplificarea vulnerabilităților sociale.
Analiza prețurilor energiei electrice, incluzând toate taxele pentru consumatorii casnici din țările UE în luna iulie 2025, a relevat că România ocupă primul loc în domeniul puterii de cumpărare.
De asemenea, România înregistrează cea mai mare creștere a prețului energiei electrice între lunile iunie și iulie 2025, fiind mai mult decât dublu față de următoarea țară europeană cu cea mai mare variație (în iulie 2025, România se află pe locul 10 la tarifele la energie electrică pentru populație, neajustate la puterea de cumpărare).
Chiar dacă România are o dependență energetică redusă, beneficiind de resurse autohtone de gaze naturale, hidroenergie și un mix echilibrat de surse (inclusiv nuclear și regenerabile), nivelul tarifelor la energie electrică rămâne ridicat în comparație cu nivelul de venituri al populației, după cum indică și analiza adresată.
Taxele și tarifele de transport și distribuție reprezintă jumătate din factură
Această situație se datorează mai multor factori:
- Piața energetică europeană: prețurile din România sunt influențate de evoluțiile de pe piața comună europeană, unde cotațiile pot atinge niveluri ridicate în funcție de ofertă și costurile combustibililor fosili.
- Taxele și tarifele de transport și distribuție: reprezintă jumătate din suma totală a facturii energetice, fiind proporțional mai mari comparativ cu alte state europene.
- Lipsa investițiilor în infrastructură: rețelele vechi, pierderile tehnologice și costurile de mentenanță se reflectă în prețul final al energiei.
- Volatilitatea pieței și speculațiile: liberalizarea pieței, fără o pregătire adecvată a consumatorilor și cu lipsa unor mecanisme de sancționare a abaterilor, au permis fluctuații semnificative ale tarifelor.
- Tranziția energetică: investițiile în surse de energie verde, stocare și extinderea rețelelor implică costuri inițiale mari, recuperate în timp prin tarife mai mari.
Prețurile ridicate ale energiei împiedică dezvoltarea economică
„Fără reducerea tarifelor la energie electrică, România riscă să își piardă competitivitatea economică și să accentueze disparitățile sociale. Costurile ridicate din domeniul energetic afectează direct sectorul industrial, agricol și serviciile, generând creșteri de preț pentru consumatori și scăderea nivelului de trai. De asemenea, firmele românești devin mai puțin atractive pentru investițiile străine, fiind dezavantajate față de alte țări cu energie mai ieftină și stabilă”, evidențiază analiza.
În perspectiva de lungă durată, tarifele mari la energie pot încetini dezvoltarea economică, pot genera inflație și pot stimula migrația forței de muncă, pe măsură ce cetățenii caută condiții mai favorabile în alte state.
Totodată, absența unor măsuri de protecție pentru consumatorii vulnerabili poate duce la intensificarea sărăciei energetice, fenomen deja prezent în multe gospodării din zonele rurale.
