„Românii anticipează tranziția din 2025 în 2026 fără schimbări majore de stare, ci doar ajustări ale așteptărilor. Dacă anul 2025 a fost caracterizat de rezistență și adaptare, 2026 este prevăzut să fie unul al speranței prudente, dar semnificativ influențată, axată pe stabilitate mai degrabă decât pe progres.”, notează sociologii de la IRES. Iată principalele estimări, așteptări și speranțe identificate pentru anul 2026:
- Prioritatea stabilității personale
Românii încep 2026 cu speranța că situația va fi cel puțin puțin mai favorabilă sau echilibrată la nivel individual, evitând anticiparea unui progres accelerat.
- Economia rămâne cea mai mare sursă de anxietate
Inflația și costurile de trai continuă să domine preocupările emoționale ale populației la începutul noului an.
- Sănătatea și stabilitatea financiară – nevoi esențiale pentru 2026
Atât sănătatea personală, cât și echilibrul financiar sunt considerate priorități absolute.
- Ridicată dorință de reducere a tensiunilor sociale și politice
Imense proporții dintre români indică faptul că, pentru 2026, este nevoie de mai puține conflicte și de o coeziune socială crescută.
- Persistent pesimism privind evoluția națională
La nivel colectiv, percepțiile rămân negative: aproape jumătate dintre cetățeni cred că 2026 va aduce deteriorări pentru România.
- Reducerea prețurilor, cea mai solicitată măsură către autorități
Controlul costurilor de trai reprezintă cea mai clară și urgentă așteptare din partea populației față de stat.
- Combaterea corupției, temă constantă în discursul public
Românii mențin corectitudinea și integritatea statului printre prioritățile de bază.
- Sănătatea, educația, siguranța și apărarea – principalele domenii pentru acțiunea guvernului
După economie și integritate, respondenții doresc ca autoritățile să acorde prioritate investițiilor în sănătate, măsurilor pentru îmbunătățirea sistemului educațional, precum și creșterii siguranței și apărării naționale.
- Scăderea încrederii în capacitatea Guvernului de a gestiona deficitul bugetar
Așteptările sunt ridicate, însă încrederea în realizarea obiectivelor rămâne foarte scăzută.
- Războiul din Ucraina, perceput ca o amenințare de durată
Majoritatea românilor nu anticipează o soluție rapidă și se tem de prelungirea conflictului sau chiar de extinderea acestuia în Europa.
Optimism moderat, în anumite contexte
Rezidenții României privesc 2026 cu prudență, mai degrabă rezervat decât entuziast. Aproape 4 din 10 respondenți (39%) consideră că 2026 va fi un an mai favorabil pentru propriile vieți (16%„mult mai favorabil”, 23%„puțin mai favorabil”), în timp ce 32% anticipează stabilitate. Pe de altă parte, 28% prevăd un an mai defavorabil (15%„puțin mai rău”, 13%„mult mai rău”).
Această distribuție reflectă o ieșire parțială din pesimismul anului 2025, dar și o lipsă a așteptărilor total pozitive. În ciuda optimismului individual, acesta este fragil și condiționat.
Economia reprezintă o sursă majoră de îngrijorare pentru România
Principala temere a românilor rămâne economia: inflația și costurile de trai aflectează grav peste 7 din 10 cetățeni. Urmează situația politică internă și contextul internațional, ambele fiind preocupări majore pentru peste jumătate din populație. Sănătatea, atât cea familială, cât și cea personală, rămâne o temă importantă, dar secundară față de provocările economice. Siguranța locului de muncă are o relevanță mai redusă în comparație cu alte priorități.
Priorități pentru 2026
Românii doresc, în principal, un mediu mai sigur și mai previzibil, mai degrabă decât mai mult. Întrebarea deschisă referitoare la cea mai importantă nevoie pentru anul 2026 indică clar aceste preferințe: sănătatea (25%) și stabilitatea financiară (24%) sunt principalele aspecte, urmate de dorința de mai puțin conflict social (19%).
7% doresc mai puțin stres, un procent similar punând accent pe un loc de muncă sigur și un mediu politic stabil. 5% își doresc mai mult timp liber.
Agenda publică pentru 2026 se concentrează pe economie și moralitate: prețul vieții și integritatea statului
Diferența între estimările personale și cele colective evidențiază divizarea de percepție asupra anului 2025: românii pot spera pentru ei, dar nu au aceeași încredere în evoluția sistemică a țării.
Astfel, percepția asupra anului viitor în ansamblu rămâne extrem de negativă: doar 27% cred că 2026 va fi un an mai bun pentru România (cu o diferență de 12% în raport cu cele pentru propria persoană). 44% prevăd deteriorări, iar aproape 1 din 5 cetățeni (19%) consideră că situația va rămâne similară.
Românii cred că principalele priorități ale statului pentru 2026 trebuie să fie: reducerea prețurilor (25%), combaterea corupției (23%), creșterea salariilor (18%), investițiile în sănătate (10%), îmbunătățirea sistemului educațional (8%), precum și siguranța și apărarea națională (7%). Alte teme precum infrastructura rutieră, digitalizarea administrației, sistemul electoral sau consolidarea relațiilor internaționale rămân secundare.
În ciuda așteptărilor, încrederea în capacitatea Guvernului de a diminua deficitul bugetar este foarte redusă: doar 24% au încredere deplină sau foarte mare, iar restul manifestă scepticism.
