Premierul maghiar Viktor Orbán, președintele Serbiei Aleksandar Vučić și liderul sârb din Bosnia și Herțegovina, Milorad Dodik, au fost optimişti în privința relației cu Donald Trump. Această optimism a fost însă de scurtă durată, și țările lor se confruntă acum cu noi politici comerciale restrictive ale Washingtonului, care acordă prioritate puterilor economice majore, scriu Ferenc Németh, expert în Balcani, și Peter Kreko, directorul executiv al unui think tank independent din Budapesta.
Spectrul unei reveniri a politicii americane agresive a planat asupra Europei în ultimele trei luni.
Mulți lideri europeni, familiarizați deja cu o astfel de abordare, au fost pesimiști în privința impactului unui președinte Trump asupra instituțiilor internaționale și a situației din Ucraina.
Cu toate acestea, anumite state din Europa Centrală și de Est și din Balcani au adoptat o atitudine mai optimistă.
Așadar, Viktor Orbán din Ungaria, Aleksandar Vučić din Serbia și Milorad Dodik din Bosnia și Herțegovina au anticipat o perioadă favorabilă a relațiilor bilaterale cu noua administrație americană, convinși fiind că sprijinul american i-ar ajuta să-și consolideze țările.
Lipsa de clemență pentru aliații lui Trump
Nu s-a luat în considerare pe deplin perspectivele dificile. Orbán, Vučić, Dodik și alții au presupus, în ciuda promisiunilor electorale ale lui Trump privind taxele vamale și comerțul, că țările lor vor fi scutite de aceste măsuri restrictive sau vor beneficia de un tratament concesiv datorită sprijinului lor.
Însă realitatea este diferită. Aceste țări au ajuns acum victime ale unei noi strategii comerciale și imperiale a Washingtonului, care acordă prioritate doar puterilor economice majore.
În data de 2 aprilie, nu au existat concesii pentru aliații declarati ai lui Trump.
Serbia a fost afectată de o taxă vamală semnificativă de 37% asupra exporturilor sale, cea mai mare din regiune. Bosnia și Herțegovina va fi supusă unei taxe de 35%, iar Ungaria, considerată un aliat al președintelui, se confruntă cu perspectiva unei taxe de 20% asupra exporturilor, aşa cum se vede din angajamentele UE și a parteneriatelor economice cu China și Rusia.
Dezamăgire pentru liderii politici
Această situație a generat surprindere, atât pentru lideri, cât și pentru cetățeni.
De asemenea, acest fapt a evidențiat mecanismele unei relații pe care Orbán, Vučić şi Dodik o vedeau în favoarea lor.
Tensiunile au devenit evidente după ce Marco Rubio, secretar de stat al SUA, a condamnat ferm semnarea legilor separatiste de către Milorad Dodik, care au contestat ordinea constituțională din Bosnia și Herțegovina, avertizând că lideri regionali încearcă să saboteze Acordurile de Pace de la Dayton.
Aleksandar Vučić, care spera la sprijinul administrației americane în ceea ce privește Kosovo și la eliminarea sancțiunilor asupra companiei petroliere sârbe NIS, a fost de asemenea dezamăgit.
Faptul că Richard Grenell, trimisul special al Casei Albe, nu l-a susținut public în timpul protestelor din Serbia, reflectă modul în care noua administrație americană își tratează aliații declarați.
Surprindere pentru Viktor Orbán
În cazul Ungariei, al cărei prim-ministru a susținut revenirea lui Trump, primele luni din mandatul președintelui american au fost surprinzătoare.
Orbán a așteptat o îmbunătățire a relațiilor maghiar-americane; însă, țara sa a fost supusă unor noi restricții, inclusiv menținerea sancțiunilor împotriva unor oficiali ai guvernului său.
Toți cei trei lideri continuă să spere că modul tranzacțional al administrației americane este temporar și că relațiile bilaterale se vor reîmprospăta.
Această speranță este reflectată și în acțiunile lor, prin critică a organizațiilor societății civile sau cetățenești care au beneficiat de fonduri internaționale.
Importanța Chinei şi Rusiei pentru Casa Albă
Cu toate acestea, există și obstacole semnificative.
Cheltuielile de apărare ale Ungariei și contribuțiile sale reduse la NATO vor fi probabil subliniate de autorităţile americane.
Prezența crescândă a Chinei și Rusiei în Ungaria și Serbia ridică probabil îngrijorări pentru Casa Albă. Dependenţa de energia rusească continuă să fie un punct critic.
Oficialii americani au atenționat ambele țări că China reprezintă o amenințare strategică.
Aceste avertizări reflectă necesitatea dezangajării față de influența externă şi prioritatea acordată relaţiilor economice americane.
Unilateralismul agresiv continuu expune, în final, limitele influenței politice ideologice.
Deși mulți europeni din Europa Centrală și de Est și din Balcani au o atitudine favorabilă față de Statele Unite, actuala dinamică a relațiilor semnalează îndoieli.
Dacă această situație va continua, cetățenii se vor întreba dacă sprijinirea politicii americane înseamnă avantaje reale sau dacă prosperitatea lor depinde de integrarea europeană, aspect criticat de aceşti lideri.
Ferenc Németh este expert în Balcani şi doctorand la Universitatea Corvinus din Budapesta, iar Peter Kreko este directorul executiv al Political Capital, un think tank independent din Budapesta.
