Discuțiile privind pensia și veniturile magistraților sunt considerate de prim-procurorul Parchetului Tribunalului București, Bogdan Pîrlog, un „război artificial” cu o miză diferită de cea prezentată. Magistratul consideră că această „explozie de panică” și „arătatul cu degetul către pensionari” profită unor grupuri de interese.
„Am urmărit dezbaterile recente legate de pensiile și veniturile magistraților și observ o discrepanță între declarațiile publice ale politicienilor și magistraturii, și realitatea. Consider că suntem implicați într-un conflict artificial, în care miza este alta decât cea prezentată”, afirmă Pîrlog.
Pîrlog se declară apt de muncă la 51 de ani
Pîrlog, care împlinește 51 de ani în decembrie, declară că nu dorește să utilizeze dreptul la pensionare anticipată.
„În curând voi îndeplini condițiile pentru pensionare, însă nu sunt interesat să mă retrag în următorii zece ani. Probabil că noua lege nu mă va afecta, însă nu aceasta este problema. Mai degrabă, pentru mine, este important să continui activitatea.”, explică el.
Pîrlog subliniază că multe dintre discuțiile actuale sunt lipsite de relevanță, având în vedere că anumite aspecte sunt clarificate prin lege sau prin decizii ale instanțelor superioare.
„Spre deosebire de situații similare din trecut, actuala conjunctură este marcată de un sistem judiciar în criză, afectat de un asalt sistematic, ce durează de mai mult de un deceniu, îmbinat cu disoluția statului de drept. Sunt implicați grupuri de interese cu putere decizională, din interiorul și din afara sistemului judiciar, capabile să influențeze politicile publice într-un context european complex și geopolitic extrem de tensionat”, observă Pîrlog.
Sistemul judiciar român, o comparație nefavorabilă cu țări aflate în criză
În concluzie, Pîrlog invită la o analiză comparativă a beneficiilor propuse față de costurile unui sistem judiciar deteriorat.
„Adoptând o analiză simplă, bazată pe veniturile cele mai mari din sistem (aproximativ 5000 de euro, de aproape două ori faţă de media profesionistului), și un număr estimat de 7000 de judecători și procurori, am putea estima pierderi de aproximativ 420 de milioane de euro anual. Efectele negative ale unor astfel de decizii sunt, însă, incomparabil mai grave.”
„O eventuală abolire a sistemului judiciar ar genera economii maxime de 400 de milioane de euro anual, la care se adaugă economii de 200 de milioane de euro la eliminarea pensiilor magistraţilor. Este o situație fără precedent în istoria judiciară la nivel global. ”, exemplifică el.
„Nici măcar în țări cu probleme de securitate ca Congo sau Afganistan nu se promovează o asemenea abordare extremă”, subliniază Pîrlog.
Starea actuală a sistemului judiciar și concluzii
„Panica generată și acuzațiile false asupra pensionarilor sunt un joc al unor grupuri de influență. Există o disfuncționalitate clară și nepotrivire față de conducerea actuală a CSM, dar și față de reprezentanții negociații. Refuzul participării la un astfel de circ este, cred, cea mai eficientă cale.”
„Sistemul pare a se degrada pe fondul unor probleme reale și grave care nu sunt abordate de guvernanţi. Cetățeanul este prejudiciat, în definitiv, de propria lipsă de acțiune”, concluzionează magistratul.
