Asociația Municipiilor din România (AMR) a solicitat premierului o reducere a numărului de agenți locali de ordine publică, propunând o normă de un agent la 1.200 de locuitori, având în vedere complexitatea sarcinilor de gestionat, a declarat președintele executiv al asociației, primarul municipiului Cluj-Napoca.
Declarațiile sale au fost făcute la finalul discuțiilor cu prim-ministrul, ministrul responsabil și reprezentanții comunelor, oraşelor, județelor și municipiilor din România, pe tema reformei administrației locale.
„A fost o întâlnire eficientă, în care s-au abordat direct problemele (…) Am discutat despre măsurile de austeritate pentru administrația locală, prezentând și propuneri de îmbunătățire a activității. La unele propuneri am primit răspunsuri pozitive, la altele neutre, iar la altele negative”, a declarat primarul.
Primarii, în favoarea unei reduceri moderate
AMR a propus ca numărul de agenți locali de ordine publică să fie stabilit pe o normă de un agent la 1.200 de locuitori.
„Am înțeles dorința Guvernului de a diminua efectivul agenților locali de ordine publică. Noi am propus o soluție echilibrată: nu un agent la 1.000 de locuitori, cât propune Guvernul, și nici un agent la 1.500, cât este în prezent, ci un agent la 1.200 de locuitori, considerând complexitatea mult mai mare a problemelor gestionate de municipiile mari, reședință de județ. Rămâne de analizat și, credem în a gasi o soluție echilibrată pentru a putea oferi servicii de calitate. (…) Este esențial să menținem controlul orașului”, a mai declarat primarul.
Austeritate și pentru Parlament
S-a discutat și despre finanțarea UAT-urilor (unități administrativ-teritoriale), repartizată în funcție de populație.
„La Cluj, avem 284.000 de locuitori conform recensământului, dar în evidențele locale sunt înregistrate 330.000-340.000. Aproximativ 50.000 de locuitori nu sunt luați în considerare la repartizarea resurselor financiare. Înțelegem că există discrepanțe între datele recensământului și realitate, avand în vedere locuitorii plecați sau persoanele cu domiciliu în registre dar care nu locuiesc în oraș. Aici am încercat să găsim un echilibru, astfel încât sa existe o reprezentare exactă. Am înțeles poziția Guvernului referitoare la un standard european, bazat pe recensământ, și am propus aplicarea regulii recensământului și pentru alte aspecte ale legislației, cum ar fi numărul de parlamentari”.
A susținut că, aplicând cifrele recensămîntului la numărul de parlamentari, numărul acestora ar putea fi redus la 300.
„Prin aplicarea directă a numărului de locuitori din recensământ, am putea ajunge la 300 de parlamentari. Și de aici încolo, la nivel de consilieri locali, județeni și așa mai departe, putem utiliza datele recensământului în alocarea resurselor și întregilor activități administrative.”
Reducerea agenților locali, un obiectiv prioritar
Limitarea numărului de agenți locali de ordine publică se află printre principalele măsuri ale pachetului de reforme ale administrației publice locale, a precizat prim-ministrul. Acesta a anunțat discuții cu primarii din marile orașe pentru a reconsidera norma de un agent la mia de locuitori.
„O altă măsură propusă este limitarea numărului de agenți locali de ordine publică. Norma actuală, de un agent la 1.000 de locuitori, va fi reevaluată. Valoarea exactă va fi stabilită în discuții cu primăriile din reședințele de județ, unde numărul acestor agenți este cel mai mare în România.”
Buzăul a fost menționat ca exemplu de oraș cu un număr disproportionat de agenți.
„Există variații mari. Unele orașe au un agent la 2.000 de locuitori, în timp ce altele, de mărime similară, depășesc limita legală. De exemplu, Buzău se află în această situație, din cauza unor procese îndelungate.”
Analiza terenului nu a relevat diferențe semnificative între orașe cu mai mulți sau mai puțini agenți în ceea ce privește infracționalitatea și ordinea publică.
