Guvernul României a actualizat legislația privind jocurile de noroc printr-o Ordonanță de urgență, oferind autorităților locale, primarilor și consiliilor locale, competența de a restricționa sau chiar de a interzice funcționarea agențiilor de pariuri și a sălilor de jocuri de noroc. Această măsură reprezintă una dintre cele mai restrictive schimbări legislative din sectorul jocurilor de noroc din ultimii ani.
Peste 200 de localități pot impune restricții totale
Noua legislație impune o condiție suplimentară pentru operatori. Pe lângă obținerea licenței naționale, companiile trebuie să primească și aprobarea autorităților locale pentru a deschide sau a menține puncte de joc. Astfel, primăriile și consiliile locale pot decide oprirea activităților de joc în teritoriile administrative pe care le gestionează.
Potrivit estimărilor oficiale, peste 200 de comunități pot impune interdicții totale sau restricții dure pentru aceste activități.
Industria jocurilor de noroc a avut o dezvoltare rapidă în România în ultimii ani, cu mii de agenții de pariuri și zeci de mii de terminale de jocuri instalate în întreaga țară, în special în zonele urbane, inclusiv în București. Până în prezent, autorizațiile erau emise aproape exclusiv la nivel central, fără intervenția explicită a autorităților locale.
Mai multe autorități locale au anunțat deja intenția de a introduce interdicții totale asupra jocurilor de noroc, printre care se află și orașul Slatina. Primarul Mario De Mezzo a declarat că intenționează să elimine treptat toate sălile de jocuri pe măsură ce licențele actuale expiră.
„Cea mai eficientă soluție a fost eliminarea completă a acestor activități din oraș. Ele reprezintă un pericol pentru societate”.
Sectorul jocurilor de noroc rămâne însă unul extrem de profitabil. În 2025, industria a generat aproximativ un miliard de euro din taxe pentru bugetul național, deși rapoartele oficiale au evidențiat și venituri neîncasate de milioane de euro.
Susținătorii restricțiilor argumentează că impactul social al jocurilor de noroc depășește beneficiile economice potențiale.
Noi măsuri restricționiste în discuție în Parlament
Parlamentul analizează în același timp și alte inițiative destinată să limiteze extinderea industriei. Printre sugestiile discutate se numără interzicerea accesului în sălile de joc pentru persoanele sub 21 de ani, restricții pentru publicitatea online și plafonarea riscului pentru sumele pierdute la jocuri.
Primarul din Slatina afirmă că experiențele negative din comunitate au constituit motivul deciziei sale.
„Am observat efectele negative pe care aceste activități le au asupra vieții cetățenilor. Familii se destramă, iar copiii adesea se culcă flămânzi din cauza pierderii salariilor la terminalele de jocuri de noroc. Acesta a fost momentul în care am hotărât că aceste săli de jocuri trebuie eliminate. Dacă salvarea chiar și unei singure vieți depinde de această decizie, merită să amânăm lucrările la trei străzi pentru anul următor.”
Diana Stoica, opinii în The Guardian despre problema jocurilor de noroc
Deputata USR Diana Stoica a acordat un interviu pentru The Guardian, în care a articulat perspectivele asupra fenomenului.
„De acum înainte, autoritățile locale pot decide clar ‘da’ sau ‘nu’. Dacă răspund afirmativ, pot stabili exact locațiile unde pot funcționa aceste puncte și condițiile în care operează. Aceasta reprezintă o problemă de sănătate publică. Dependența de jocurile de noroc are cea mai mare rată de suicid dintre toate dependențele, iar statul român a permis acestei industrii să se extindă necontrolat în ultimii douăzeci de ani.”
Dacă doreai să deschizi o florărie, aveai nevoie de o autorizație de la primărie. Pentru sălile de jocuri de noroc, această autorizație nu era obligatorie. Oamenii ne transmit constant mesaje, iar familii întregi sunt afectate de dependență. Am transpus aceste semnale în legislație.”
