Primul computer viu din lume: Neuronii conectați la cip

Drăgan Bogdan
5 Citit minim
Neuronii s-au conectat la cip: primul computer viu din lume schimbă regulile jocului

Ceea ce părea recent o premisă SF devine realitate științifică. Laboratorul Cortical, o tânără companie australiană la intersecția neuroștiinței și tehnologiei, a creat CL-1, un sistem hibrid care îmbină neuroni umani reali cu un cip de siliciu. Practic, avem primul „computer viu”, o platformă care nu mai mimează gândirea, ci funcționează cu celule cerebrale autentice.

Această descoperire pune sub semnul întrebării limitele inteligenței artificiale și ale conștiinței. Într-o lume unde computerele ne influențează viața permanent, CL-1 ridică o întrebare fundamentală: ce se întâmplă când creierul uman devine parte a unei mașini?

Centrul sistemului CL-1 constă din aproximativ 800.000 de neuroni umani cultivați în laborator și integrați direct într-un cip de siliciu. Acest ansamblu nu doar procesează informație, ci învață, reacționează la stimuli și își modifică comportamentul în funcție de experiență. Spre deosebire de computerele tradiționale, care operează pe baza codurilor și algoritmilor, CL-1 are o componentă biologică autentică, imitând învățarea naturală.

Totul a început cu un experiment numit DishBrain, în 2022, care a demonstrat că neuronii pot învăța să joace Pong, un joc video simplu din anii ’70. Observând câștigul sau pierderea punctelor, neuronii își modificau acțiunile pentru a obține rezultate mai bune. Nu este vorba de conștiință, ci de o formă de învățare primară, dar funcțională – un salt uriaș pentru un sistem fără o „minte” propriu-zisă.

Această capacitate de învățare a inspirat echipa Cortical Labs să înainteze. Cu CL-1, ei au creat o platformă cu potențial revoluționar în testarea medicamentelor, mai ales pentru afecțiuni neurologice. În loc de animale sau simulări imperfecte, există acum un „mini-creier” uman funcțional, care reacționează în timp real la substanțe și stimuli.

O alternativă la testele pe animale și un pas spre medicina personalizată

Unul dintre cele mai promițătoare obiective ale acestui computer biologic este înlocuirea testelor pe animale. În prezent, peste 90% dintre medicamentele testate pe animale eșuează în studiile clinice umane. Cu CL-1, cercetătorii pot observa direct reacțiile țesutului cerebral uman la diverse substanțe, într-un mod etic și mai precis.

Această abordare ar putea revoluționa tratamentul tulburărilor neurologice și psihice, precum Alzheimer, Parkinson sau depresia majoră. Se deschide calea către o medicină personalizată, unde tratamentele sunt testate pe „mini-creiere” adaptate la celulele pacientului, nu pe șoareci sau culturi celulare artificiale.

Cu toate acestea, această tehnologie aduce și dileme etice majore. Deocamdată, cercetătorii susțin că neuronii din CL-1 nu dezvoltă conștiință sau emoții. Ei reacționează la stimuli, fără să „știe” ce fac. Dar ce se va întâmpla când astfel de sisteme vor deveni mai complexe, autonome și capabile să rețină informații? Este linia roșie etică una fixă sau se va adapta progreselor tehnologice?

Inteligență biologică sintetică: între fascinație și îngrijorare

Cortical Labs numește această inovație „inteligență biologică sintetică” – un tip de IA creat din materie vie. Spre deosebire de algoritmi tradiționali, această inteligență prezintă un comportament mai „uman” fiindcă funcționează cu aceleași celule care alcătuiesc creierul. Avantajul este o adaptabilitate extraordinară. Dezavantajul este că devine din ce în ce mai greu de trasat o linie clară între o mașină care simulează viața și una care începe să „trăiască”.

Viitorul informaticii se pare că se îndreaptă către un domeniu hibrid, unde biologia și tehnologia nu mai pot fi separate. Dacă calculatoarele din trecut erau unelte reci și previzibile, CL-1 anunță era unei informatici organice, fluide și imprevizibile. Nu este exclusă o nouă generație de IA, nu doar digitală, ci vie.

În prezent, CL-1 este o platformă de cercetare. Dar implicațiile sale sunt vaste, de la neuroștiințe și medicină până la filosofie și bioetică. Ce înseamnă conștiința? Ce defineste o entitate vie? Și mai ales: suntem pregătiți să interacționăm cu mașini care ne înțeleg nu pentru că au fost programate, ci pentru că au învățat?

Cursa a început, iar miza nu este doar performanța digitală, ci redefinirea conceptului de inteligență. Și în această cursă, neuronii – nu doar codul – sunt la conducere.

Distribuie acest articol
Lasa un comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *