Potrivit datelor INS, Produsul Intern Brut ajustat sezonier pentru trimestrul III 2025 a fost de 484,091 miliarde de lei la prețuri actuale, indicând o scădere reală de 0,2% față de trimestrul II 2025 și o creștere de 1,4% comparativ cu trimestrul III 2024, conform AGERPRES.
Estimat pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, Produsul Intern Brut a ajuns la 1.412,657 miliarde de lei la prețuri curente, înregistrând o creștere reală de 1,4% față de aceeași perioadă a anului precedent.
Citește și
Pe serie brută, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul III 2025 a fost de 514,555 miliarde de lei la prețuri actuale, în creștere reală de 1,6% față de trimestrul III 2024.
Pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, estimările indică un PIB de 1.336,384 miliarde de lei la prețuri actuale, în creștere reală de 0,8% comparativ cu aceeași perioadă din anul anterior.
„Contribuțiile pozitive la creșterea PIB-ului pentru perioada 1 ianuarie – 30 septembrie 2025 față de aceeași perioadă din 2024 au provenit din următoarele activități economice: construcții (+0,5%) cu o pondere de 6,3% din PIB și un volum de activitate în creștere cu 8,5%; agricultura, silvicultura și pescuitul (+0,2%) cu o contribuție de 3,5% și o creștere de 6,8% a volumului de activitate; sectorul informații și comunicații (+0,2%) cu o pondere de 7,3% și o creștere de 2,9%. În plus, impozitele nete pe produs au avut o contribuție de +0,3%, cu o pondere de 10,1% în formarea PIB și o creștere a volumului de 2,9%”, precizează comunicatul.
Potrivit sursei citate, contribuțiile negative au fost generate de următoarele ramuri: activități profesionale, științifice și tehnice; servicii administrative și servicii suport (-0,3%) cu o pondere de 8,2% în PIB și o scădere de 3,7% a volumului; industria (-0,1%) reprezentând 16,8% din PIB, cu o diminuare de 0,4% a volumului de activitate.
De asemenea, anumite sectoare economice nu au avut impact direct asupra creșterii PIB, printre acestea fiind comerțul en gros și en detail; reparații autovehicule și motociclete; transport și depozitare; hoteluri și restaurante, cu o pondere de 20,6%, și o creștere minoră de 0,1%; servicii financiare și asigurări, reprezentând 3,5%, au înregistrat o scădere de 0,6%; tranzacții imobiliare, cu o pondere de 7,2%, fără modificări semnificative în volum; administrarea publică, apărare, securitate socială, educație, sănătate și asistență socială, contribuind cu 13,1% la formarea PIB, dar cu o reducere de 0,1%; activități culturale și recreative și reparații de produse de uz casnic, cu un procent de 3,4%, și o creștere de 0,8% a volumului de activitate.
În privința utilizării PIB, între 1 ianuarie – 30 septembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024, principalele factori care au influențat evoluția au fost: creșterea volumului cheltuielilor pentru consumul final al gospodăriilor (+0,3%), contribuind cu +0,3% la creșterea PIB; reducerea cu 1,0% a cheltuielilor pentru consumul final al administrațiilor publice, cu un impact de -0,1%; scăderea de 0,9% a consumurilor colective ale administrațiilor publice, contribuind cu -0,1%; investițiile în formarea brută de capital fix, al căror volum a crescut cu 4,6%, având o contribuție de +1,2% la creșterea PIB”, explică comunicatul.
INS evidențiază și un impact negativ în PIB din partea exportului net (-0,8%), rezultată din ritmul mai lent de creștere a volumului exporturilor de bunuri și servicii, de 3,7%, comparativ cu majorarea volumului importurilor, de 5,1%.
Evoluția economică actuală indică semne de stagnare și riscul de recesiune crește
Ministrul Finanțelor și guvernatorul BNR au sugerat că probabilitatea unei recesiuni este semnificativă, mai ales în condițiile în care consumul, pilon central în formarea PIB, scade rapid, din cauza temerilor legate de măsuri de austeritate.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a recunoscut, încă din vară, posibilitatea ca România să intre în recesiune, subliniind importanța pregătirii pentru astfel de situații. Declarațiile vin după cele ale guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, care a menționat, în august, că inflația se va apropia de 10%, iar rata de creștere economică este amenințată de reducerea consumului.
„Este un anumit risc, dar în situația în care recesiunea se materializează, trebuie să avem planuri pregătite. Analizând evoluțiile din ultimii patru ani, devine evident că direcția către recesiune se amplifică, fiind alimentată de creșteri economice tot mai slabe. Voi pune la dispoziție resurse pentru sprijinirea economiei în astfel de momente, însă provocarea este majoră”, a afirmat ministrul de Finanțe.
În privința inflației, Nazare anticipează o creștere pe termen scurt, urmată de o tendință de temperare rapidă.
„Impactul eliminării plafonului de preț pentru energie va genera o creștere temporară a inflației, având în vedere dificultățile financiare ale companiilor din domeniu. Această majorare va fi temporară, urmând să revină la niveluri normale în decembrie anul viitor, pe fondul măsurilor fiscale de consolidare”, a explicat oficialul.
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a avertizat recent că inflația va înregistra creșteri semnificative, iar riscul unei recesiuni devine mai real, având în vedere scăderea consumului. El a evidențiat că, pentru prima dată în ultimii patru sau cinci ani, există un deficit de cerere, ceea ce afectează negativ creșterea economică, dar crește și presiunea inflaționistă.
„Situația actuală indică un deficit de cerere agregată și așteptări reduse de creștere economică. Cea mai mare problemă o constituie încetinirea consumului intern. Este esențială absorbția fondurilor europene”, a spus Isărescu. El preconizează o inflație maximă de 9,7%, dublă față de sfârșitul anului precedent, influențată de creșterea TVA, care a adus un impact de 1,6 puncte procentuale, și de creșterea accizelor, de 0,4 puncte.
Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari, Flavius Jakubowicz, a notat că, în ciuda unei încetiniri de 0,2% în trimestrul III 2025, economia nu se află în recesiune, dar acest semnal trebuie luat în serios. O politică economică responsabilă poate ajuta economia să evite recesiunea în anul 2026, a menționat expertul. Creșterea revizuită a PIB pentru trimestrul II 2025, de la 1,2% la 1%, indică o încetinire mai acută decât se anticipa inițial.
