Întrebat, la Euronews România, dacă actuala guvernare va rezista, cu Ilie Bolojan în funcția de premier, liderul UDMR a declarat că „depinde exclusiv de PNL”, afirmând că rotativa guvernamentală va constitui o provocare.
„Dacă PNL îl susține pe președintele partidului, pe Ilie Bolojan, atunci guvernarea va fi stabilă. (…) Până când PNL va sprijini pe Bolojan, acesta va rămâne în funcție. Rotativa guvernamentală va avea loc peste un an. Este o situație delicată. Recunosc că nu am fost de acord cu rotativa din anul trecut, fiindcă am anticipat rotativa din 2023. Cum s-a întâmplat? Am apropriat de rotativă, iar Ciucă nu mai avea autoritate în administrația centrală, pentru că funcționarii publici știau că preia puterea prin rotativă și căutau pretexte pentru a evita să ia decizii importante. Astfel, următorul în succesiune are dorința de a participa în procesul decizional, nu doar politic, pentru a-și asuma responsabilitatea. Aceasta duce la blocaje administrative. În 2023, am observat că – dincolo de faptul că am fost forțați să participăm la rotativă și consideram că nu aduce beneficii – factorii politici s-au confruntat cu dificultăți în procesul decizional, fiindcă fiecare parte cedează anumite capitole în negociere”, a explicat liderul UDMR.
În opinia sa, rotativa guvernamentală din 2023 nu a avut un impact pozitiv pentru cetățeni.
„Mai vorbim spre martie anul viitor sau spre sfârșitul anului, pentru a urmări evoluția procesului în contextul rotativei. Sunt sceptic, deoarece am mai văzut acest film anterior. Am trecut prin această experiență în 2022 – 2023 și nu a avut rezultate favorabile pentru România. Să fim sinceri: rotativa din 2023 nu a avut un efect benefic asupra cetățenilor. După 2023, situația a avut consecințe negative”, a afirmat Kelemen Hunor.
El susține că, indiferent de luarea în discuție a rotativei, „un nou premier trebuie să prezinte un program în fața Parlamentului”.
„Ce va conține acel program de guvernare, în prezent, nu știm”, a adăugat liderul UDMR.
Referindu-se la bugetul pentru acest an, reprezentantul UDMR a menționat că pentru investiții se alocă fonduri suficiente pentru atragerea finanțărilor din PNRR, precum și pentru proiecte importante de dezvoltare.
„Pe de altă parte, pentru cheltuielile cu funcționarea, personalul și salariile, bugetul va fi echilibrat. Este necesar să acoperim plata dobânzilor, estimate la peste 12 miliarde de euro sau peste 60 miliarde de lei, reprezentând aproximativ 3% din PIB, ceea ce este foarte mult pentru România. În absența acestei constrângeri, economia noastră s-ar putea îmbunătăți considerabil, însă trebuie să achităm aceste dobânzi, fie din economii, venituri suplimentare sau prin refinanțare. Această povară va fi resimțită și în bugetul din 2026, fiind una dintre cele mai mari provocări”.
Întrebat despre numirile șefilor serviciilor secrete, el a afirmat că nu a fost implicat în discuții în acest sens.
„Nu am fost parte a niciunei discuții în domeniu, nu știu dacă au avut loc, dar nu pot confirma nici confirm, nici infirma. Ultima discuție despre aceste subiecte a avut loc în august anul precedent, când președintele Dan a participat la o ședință a coaliției având în componență Daniel Zbârcea de la SRI și Marius Lazurca de la SIE. De atunci, nu am avut cunoștință despre alte numiri, în afara informațiilor din presă și surselor din PSD și PNL”, a explicat Kelemen Hunor.
