Peste 100 de procurori din București și din alte 13 județe au intentat proces împotriva parchetelor începând cu anul 2024, conform datelor centralizate de HotNews de pe portalul instanțelor judecătorești. Ei solicită majorarea salariilor lunare de la 20.000 de lei la 32.000 de lei, echivalent cu nivelul salariilor procurorilor din cadrul Parchetului European. În contestații, procurorii reclamă că depun un efort superior colegilor lor detașați în cadrul Parchetului European, însă primesc venituri mai mici. Până în prezent, instanțele care s-au pronunțat au respins acțiunile, însă procurorii au formulat apel împotriva deciziilor.
- Evenimentul din Iași a fost semnalat de Ziarul de Iași referitor la inițiativa procurorilor DNA din regiune. HotNews a identificat că acțiuni similare au fost desfășurate de procurori din cadrul DNA și DIICOT în diverse județe din țară.
Procurori din structurile DNA și DIICOT din mai multe zone au depus în instanță plângeri încă de anul trecut, cerând alinierea salariilor la cele ale procurorilor români delegați la Parchetul European.
Salarii de 4.000 de euro și cerere de majorare cu 1.400 de euro
„Un procuror aflat în funcție de execuție în cadrul DNA, cu experiență între 15 și 20 de ani, încasează aproximativ 20.000 de lei net lunar, în timp ce un procuror european delegat din România are un salariu net de circa 32.000 de lei lunar”, au precizat procurorii în acțiunile judiciare depuse împotriva parchetelor unde își desfășoară activitatea.
Mai precis, solicită o majorare salarială de aproximativ 1.400 de euro – de la echivalentul a 4.000 de euro la 6.400 de euro.
Numărul dosarelor deschise de procurori în instanțe este extins, favorizând inițiativele peste 100 de procurori DNA și DIICOT din București, Brașov, Constanța, Iași, Oradea, Ploiești, Pitești, Suceava, Satu Mare, Sibiu, Târgu Mureș și Teleorman, conform datelor centralizate de HotNews.
Pe lângă procurorii anticorupție și cei antimafia, solicitări de salarii comparabile au fost formulate și de procurori din curțile de apel. Un exemplu se înregistrează la Târgu Mureș, unde 11 magistrați de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași au depus astfel de cereri.
Pe lângă majorarea salariilor, procurorii solicită și plata retroactivă a diferențelor salariale, precum și a dobânzilor și penalităților începând cu data de 1 iunie 2021, când a fost instituit Parchetul European (EPPO).
Procurori români, detașați la Parchetul European din 2021
La debutul funcționării Parchetului European în 2021, Ministerul Justiției a inițiat proceduri pentru recrutarea procurorilor români pentru detașarea în această structură.
Procurorii selectați urmau să gestioneze cazuri de fraudă în fondurile europene, cu prejudicii ce depășeau 10.000 euro, precum și frauda în TVA transfrontalier, cu prejudicii de peste 10 milioane de euro.
Structura este condusă de fosta șefă a DNA, Laura Codruța Kovesi.
Procurorii români detașați la EPPO activează pe teritoriul României în patru birouri teritoriale: București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara.
Procesele procurorilor din DNA și DIICOT pentru diferențe salariale față de Parchetul European
În acțiunile lor în instanță, procurorii DNA și DIICOT solicită aplicarea acelorași norme ca și colegii lor delegați la Parchetul European, susținând că îndeplinesc aceleași atribuții.
Procurorii DNA au reclamat că volumele de dosare cu fraude europene pe care le gestionează sunt mai mari decât cele ale procurorilor detașați în cadrul EPPO. În susținerea cazului, au prezentat rapoartele de activitate pentru perioada 2021-2023.
„Majoritatea cauzelor referitoare la fraude cu fonduri europene au fost instrumentate de DNA, nu de EPPO, iar numărul cauzelor gestionate de procurorii europeni delegați din România este în medie sub o treime din cele ale DNA”, conform acțiunilor depuse în instanță.
Procurorii care au intentat procesuri împotriva parchetelor, solicitând și recurs, susțin că sunt victime ale discriminării salariale.
Ei afirmă că fac parte din același corp de magistrați naționali ca și colegii lor delegați la EPPO, exercită aceleași activități în România, gestionează aceleași tipuri de infracțiuni, respectă aceleași reguli procedurale și beneficiază de aceleași contribuții fiscale, toate fiind suportate de unitățile de parchet de proveniență.
Majoritatea acțiunilor sunt încă în faza de judecată de fond, dar unele au fost respinse în primă instanță de tribunale din București, Dâmbovița, Covasna, Iași și Sibiu.
Procesele continuă pe căile de apel.
Decizii judecătorești privind „discriminarea salarială”
Judecătorii, în deciziile pronunțate până acum și consultate de HotNews, au subliniat că reclamațiile privind discriminarea sunt „nefondate” și că diferențele salariale provin din reglementări legale distincte, în funcție de cadrul de salarizare aplicabil.
Cei din sistemul național de justiție sunt plătiți conform legislației interne, iar procurorii delegați la EPPO sunt remunerați conform normelor europene.
„Reclamațiile de discriminare salarială între procurorii europeni delegați și cei naționali sunt speculative și nejustificate, diferența fiind justificată de dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii. Procurorii din DNA au fost remunerati strict conform legii, fără privilegii sau tratamente diferențiate”, au precizat judecătorii Tribunalului Iași în hotărârea din 27 iunie.
Această decizie a fost adoptată pe 9 octombrie, iar pe 17 octombrie procurorii din Iași au făcut apel.
Valoarea salariilor în justiție, confirmată de multiple procese
Cazul procurorilor DNA și DIICOT care solicită egalizarea salariilor cu cele ale colegilor de la Parchetul European nu este singular.
În ultimii 20 de ani, judecătorii și procurorii din România au obținut majorări semnificative ale veniturilor, câștigând sute de decizii judecătorești ce au obligat statul să le plătească sume mai mari decât cele stabilite de lege, invocând discriminarea salarială, conform raportării Rise Project.
Între 2013 și 2022, creșterile salariale decise de sistemul judiciar au totalizat 1,13 miliarde de euro.
Valoarea obligațiilor de plată stabilite prin hotărâri judecătorești a depășit 1,4 miliarde de euro în 2024, conform aceleiași investigații despre creșterea salariilor în justiție.
