Bogdan Pîrlog – procurorul care astăzi la Palatul Cotroceni a explicat președintelui Nicușor Dan viziunea sa despre „găștile” din sistemul judiciar și ulterior i-a propus modificări ale legislației privind Justiția – același individ care a adus misiunea EUPOL din Afganistan la cele mai de jos dispreț.
Bogdan Pîrlog la Palatul Cotroceni
După doi ani de conflicte continue cu superiorii din ierarhie, cu Departamentul pentru Personal al Misiunii, cu colegii, cu persoane pe care le-ar fi înregistrat ilegal, acuzate false, disputând verbal sau prin corespondență electronică, și cu anchete disciplinare multiple, precum și un scandal de 54 de zile de concediu plătit, Bogdan Pîrlog – procuror în cadrul „Inițiativa pentru Justiție” – a fost efectiv retras din Afganistan.
Șeful misiunii din Kabul, Karl Akhe Roghe, a solicitat autorităților române „repatrierea cu efect imediat” a lui Pîrlog printr-o notificare oficială. Însă cazul său a mai persistat încă o vreme, fiind trimis de urgență în țară, unde a început să se confrunte nu doar cu misiunea din Afganistan, ci și cu instanțe din București, inclusiv cu Uniunea Europeană.
Karl Akhe Roghe, liderul Misiunii EUPOL în Afganistan
Originea conflictului: Procurorul Pîrlog trebuia să devină „mentor al Procurorului General al Afganistanului în cadrul unității anticorupție”
Bogdan Pîrlog activează ca procuror din 2008. În 2010 a fost detașat timp de un an în cadrul misiunii EUPOL din Afganistan, conform deciziilor succesive ale CSM. În documente se confirmă că a început serviciul în Kabul pe 4 decembrie 2010.
Rolul său era să fie „mentor pentru Procurorul General al Afganistanului la nivelul unității Anticorupție pentru Parchetul General, apoi adjunct, și responsabil pentru conducerea acestei unități, precum și, după reorganizarea misiunii, mentor pentru Procurorul General în cadrul unității Anticorupție pentru Parchetul General și Ministerul de Interne”.
Șeful misiunii din Afganistan: „Recomandăm cu fermitate repatrierea lui Bogdan Pîrlog către autoritățile române, dacă este posibil, cu efect imediat”
Documentele relevante indică un conflict aproape continuu între comandantul misiunii din Kabul, Karl Akhe Roghe, și Bogdan Pîrlog. Conducătorii din Afghanistan se exprimau îngrijorați de ,,conduita neprofesionalistă a lui Pîrlog”, comportament constant inadecvat față de colegi, refuz repetat de a respecta ordinele superiorilor și lipsa de înțelegere a obiectivelor misiunii în condiții periculoase.
„Toate măsurile disciplinare și managerial-politice nu au reușit să-l determine pe Pîrlog să își corecteze comportamentul, acesta devenind o amenințare pentru reputație, management și eficiență a misiunii”, se menționează în documente.
Documentele din Afganistan menționează în detaliu, de la superiorii săi, incidentele în care a fost implicat procurorul:
- Ianuarie 2012: inițierea unei anchete disciplinare pentru acuzații false la adresa unui superior
- August 2012: investigație disciplinară pentru comportament neprofesional
- Octombrie 2012: dispută pe concediu, continuând să aducă acuzații și plângeri fără dovezi
- Noiembrie 2012: acuzarea politicii HR a EUPOL și plângeri împotriva mai multor șefi pentru „proceduri ilegale”
- Decembrie 2012: dispută pentru 54 de zile de concediu plătit în 2012
- ianuarie – februarie 2013: conflicte continue cu HR EUPOL
- februarie 2013: dispute pe poștă electronică și cu adjunctul șefului de misiune
- martie 2013: altă anchetă disciplinară pentru nerespectarea Codului de Conduită al EUPOL
- martie 2013: primirea unei ultime avertizări
- aprilie 2013: scandal legat de înregistrarea secretă a personalului EUPOL realizată de Pîrlog
Șeful misiunii EUPOL din Kabul, Karl Akhe Roghe, îl cataloghează drept „o constantă sursă de tensiune pentru EUPOL Afganistan”, și concluzionează:
„Având în vedere gravitatea situației, recomand cu fermitate repatrierea sa imediată, dacă este posibil, către autoritățile române”.
Unele documente au fost făcute publice anterior, în contextul scandalurilor în care a fost implicat Pîrlog de-a lungul timpului.
La solicitarea misiunii din Afganistan, CSM încetează detașarea lui Pîrlog; procurorul se opune în instanțele din România și cu Ambasada Europeană
Astfel, pe 11 martie 2013, după o prelungire de aproape doi ani și jumătate, Karl Akhe Roghe, șeful misiunii EUPOL, a cerut retragerea „imediată” a lui Pîrlog.
„Reprezentantul EUPOL Afganistan a recomandat autorităților române ca repatrierea să se facă fără întârziere, declanșând procesul de încetare anticipată a detașării și astfel de participare în misiune”, arată documentele.
Pîrlog a considerat decizia lui Roghe drept ilegală.
Pîrlog acționează în justiție și cere 2,3 milioane de euro daune
În fața documentelor oficiale, MAE român a transmis o adresa către Ministerul Justiției, referitoare la solicitarea EUPOL din Afganistan de repatriere. MJ a transmis apoi cererea către CSM, iar acesta a dispus încetarea detașării lui Pîrlog.
Pîrlog a contestat decizia CSM la Curtea de Apel București, iar scandalul s-a desfășurat public pe 8 octombrie 2014. Procurorul a intentat proces împotriva mai multor autorități, inclusiv:
- Ministerul Afacerilor Externe
- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Ministerul Justiției
- Consiliul Superior al Magistraturii
- Uniunea Europeană
- Serviciul European de Acțiune Externă
- Politici de Securitate și Apărare Comună
- Capacitatea Civilă de Planificare și Conducere a UE
- European Union Police Mission in Afghanistan, Hansjorg Haber
- Karl Akhe Roghe – European Union Police Mission in Afghanistan
- Pieter Deelman – European Union Police Mission in Afghanistan
- Akbar Mohabat – European Union Police Mission in Afghanistan
În 2014, Pîrlog a cerut instanței bucureștene să anuleze decizia șefului misiunii din Afganistan, Karl Akhe Roghe, referitoare la repatriere.
El a solicitat:
- reintegrarea în misiune și plata salariilor restante începând cu 15.07.2013
- obligația pârâților la despăgubiri pentru prejudiciu material de 1.374.414,16 Euro și prejudiciu moral de 1.000.000 Euro, ca urmare a emiterea unui act administrativ unilateral ilegal
- dobânda legală și costurile de judecată aferente
Pîrlog contesta decizia și susține că solicitarea șefului misiunii din Afganistan este o „petiție a unui cetățean străin”
Procurorul a afirmat că „nu există dispoziție legală care să atribuie CSM prerogativa de a decide asupra unei recomandări de repatriere”, considerând decizia ilegală. În documente se precizează că PÎrlog a aflat indirect despre decizie după mai multe luni, pe 11 iulie 2013, atunci când a primit o adresă oficială de la CSM.
A susținut că recomandarea șefului misiunii din Afganistan trebuie interpretată drept „o petiție formulată de un cetățean străin în nume propriu și nu de o autoritate oficială”, iar aceasta nu putea fi considerată un act oficial al misiunii.
„Faptul că persoana respectivă, având funcție de conducere, a transmis această solicitare folosind canale oficiale și atribuțiile deținutului nu o transformă în un act oficial emis în exercitarea prerogativelor delegate de statul român”, a argumentat Pîrlog.
Decizia Curții de Apel: actul șefului misiunii din Afganistan nu are statut de act administrativ și nu poate fi contestat. Pîrlog pierde, dar continuă lupta
Curtea de Apel a constatat că, la 17 iunie 2013, șeful misiunii EUPOL Afganistan, Karl Akhe Roghe, a transmis autorităților române o recomandare de repatriere imediată, însă acest document nu are calitatea unui act administrativ supus controlului jurisdicției administrative.
„Recomandarea menționată nu are caracter de act administrativ și face parte din relațiile interne ale misiunii cu statul emitent. De aceea, nu poate fi supus controlului instanței judecătorești”, au afirmat judecătorii.
Ca urmare, instanța a respins excepția de necompetentă și a calificat acțiunea lui Pîrlog ca inadmisibilă.
Și Curtea Supremă îl trimite acasă: trei judecători stabilesc că Pîrlog nu a plătit taxa judiciară de 100 de lei
Cu toate acestea, Pîrlog a continuat procesul, adresându-se Înaltei Curți în 2016, pentru un recurs împotriva deciziei anterioare.
Decizia ÎCCJ: trei judecători – Simona Marcu, Gabriela Bogasiu, Angelia Stănișor – au refuzat recursul consemnând că Pîrlog nu a achitat încă taxa judicială de 100 de lei.
„Având în vedere că recurentul nu a achitat taxa judiciară, recursul se anulează și se respinge ca netimbrat potrivit art. 486 alin. 3 din Codul de Procedură Civilă”, se arată în hotărâre. Decizia este definitivă.
Ulterior, Pîrlog a înființat propria asociație, „Inițiativa pentru Justiție”. A fost sancționat de Inspecția Judiciară și CSM, și a intervenit și în dosarul 10 august, prin autosesizare.
Recent, după multiple conflicte, Procurorul General al României, Alex Florența, a solicitat retragerea lui Pîrlog din funcția de șef al Parchetului Militar București, urmând ca CSM – Secția de Procurori – să decidă în această privință.
Astăzi, după vizita la Palatul Cotroceni pentru a discuta despre „găști din Justiție”, acesta a formulat și propuneri de modificare a legislației Justiției.
În încheierea activităților în Afganistan, șeful misiunii EUPOL, Karl Akhe Roghe, a decorat alți cinci ofițeri români pentru performanțele din Kabul, dar pe procurorul Bogdan Pîrlog nu.
RECOMANDAREA AUTORULUI
