Marian Ionescu a știut încă de la vârsta de 5 ani că își dorește o carieră medicală: tatăl său, medic militar, nu rată nicio ocazie de a-l prezenta musafirilor, spunând: „Acesta este viitorul meu doctor!” Acum, la 30 de ani, Marian este asistent medical și continuă eforturile de a intra la Facultatea de Medicină, dorind să-și valideze visul tatălui său, care nu a mai apucat să-l vadă medic.
“Părinții mei doresc cu tărie să devin medic – mama, în special – deși mie nu-mi place prea mult ideea. Dar cum să le spun că nu vreau? În secret, cred că dacă aș intra la Medicină, aș ocupa locul cuiva care și-a dorit cu adevărat această profesie”, spune Marin.
Majoritatea părinților își doresc pentru copiii lor profesii prestigioase, cum ar fi medicul, avocatul, inginerul sau juristul. Nimeni nu-și dorește ca copilul său să devină sudor sau frigorist, deși aceste meserii oferă salarii bune, iar specialiștii sunt foarte solicitați.
Un studiu recent realizat de Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale (CEDEFOP), o agenție a Uniunii Europene, evidențiază îmbătrânirea populației și scăderea acesteia. Se estimează că, în următorii 10 ani, populația României va descrește cu 7% în perioada 2020-2035, o tendință similară celei observate în perioada 2005-2020. Populația cu vârsta cuprinsă între 15 și 54 de ani va scădea brusc până în 2035, în timp ce populația mai în vârstă va crește.
Rata angajării în perioada 2020-2035 va crește considerabil, creșterea cea mai accentuată fiind previzionată pentru grupurile de vârstă 60-64 (38 p.p.), 55-59 (22 p.p.) și 20-29 (18-19 p.p.).
În sectorul primar și utilități, care reprezintă o parte importantă din ocuparea forței de muncă, angajarea va scădea cu 3% anual în aceeași perioadă.
În domeniile auto-moto și al produselor alimentare, băuturilor și tutunului, ocuparea forței de muncă va crește semnificativ între 2023 și 2030, în timp ce în sectorul textilelor și produselor din piele va înregistra o creștere mai modestă.
Domeniile distribuției și transporturilor, precum și industria ospitalității și alimentației vor avea nevoie de personal. De asemenea, comerțul cu ridicata și cu amănuntul va experimenta o creștere semnificativă.
Sectorul sănătății va înregistra o creștere puternică, din cauza îmbătrânirii populației, în timp ce administrația publică va avea o creștere redusă, iar sectorul educației va scădea din cauza natalității scăzute în ultimii ani. Și în agricultură, se preconizează o scădere importantă a numărului de locuri de muncă.
În ultimii ani, profesiile legate de psihologie și psihoterapie au devenit foarte căutate, concurând pentru locurile libere în aceste domenii fiind foarte mare.
Nu toți părinții își doresc ca copiii să urmeze aceeași cale profesională. De exemplu, un prieten al meu are un fiu de 18 ani care este desenator de personaje pentru jocuri video. Fiul său are talent în desen, iar o firmă olandeză nu doar i-a propus un contract de muncă, ci îi oferă și o bursă universitară.
Începând cu a doua jumătate a secolului XX, modernizarea și urbanizarea au dus la schimbări majore de atitudine.
În trecut, era o tradiție ca copiii să urmeze profesia părinților, mai ales fii care își moșteneau meseria de la tată. Acum, tinerii au mai multe opțiuni și își pot construi propriile cariere.
După Revoluție, s-a observat o tendință interesantă în România: copiii din familii cu profesii intelectuale tind să continue această tradiție.
Copiii de medici optează adesea pentru Medicină, copiii preoților pentru Teologie și așa mai departe. Această tendință este foarte vizibilă.
Această situație este în strânsă legătură cu faptul că profesiile intelectuale au căpătat o importanță mai mare.
Cum se schimbă lumea muncii?
Tehnologia aduce noi metode de producție, ceea ce permite oamenilor să lucreze mai puțin și să se bucure de o calitate mai bună a vieții. Totuși, aceste modificări nu afectează toate sectoarele economiei în mod egal.
Europa se confruntă cu provocarea de a se adapta la o lume în care mașinile inteligente vor prelua o parte din sarcinile umane.
În perioada 1995-2010, UE a pierdut 8% din joburile cu salariu mediu, în timp ce unele sectoare înregistrau o creștere.
Această schimbare conduce la o polarizare a salariilor, în sensul că vor exista joburi foarte bine plătite și altele foarte prost plătite. Persoanele cu roluri de îngrijire vor rămâne necesare, alături de cele din ospitalitate și divertisment.
Ocupațiile umane se adaptează circumstanțelor. De exemplu, apariția „alimentelor bio” a condus la o creștere a importanței bucătarilor și a gastronomiei. Ar trebui să încurajăm evoluții similare și în alte domenii.
În UE, dependența demografică de persoanele vârstnice va crește, iar cheltuielile pentru sănătate vor crește și mai mult. Țările europene diferă semnificativ în ceea ce privește cheltuielile pentru sănătate și îngrijire și ocuparea fortei de munca din sectorul respectiv, iar acest lucru reflectă diverse strategii de dezvoltare.
În societățile mai puțin dezvoltate, membri ai familiilor, mai ales femei, efectuează o mulțime de munci neplătite în gospodărie. Pe măsură ce standardele de viață cresc, a devenit tot mai obișnuit ca aceste activități să fie externalizate sub forma unor servicii plătite pe piața forței de muncă.
Parteneriatul dintre angajați, firme și stat este esențial pentru o tranziție lină. Guvernele ar trebui să elimine reglementările excesive și să sprijine procesele de recalificare. Adaptarea la noile tehnologii presupune noi abilități.
Abilitățile sociale sunt mult subestimate și nu sunt predate la nivel școlar. Schimbarea presupune inclusiv pregătirea tinerilor pentru o lume în continuă schimbare, prin educație și dezvoltarea abilităților sociale, alături de cele mai tehnice.
