Un important proiect energetic, inițiat la București în 2022 de guvernele României și altor trei state, cu prezența președintelui de atunci și a Comisiei Europene, se confruntă cu incertitudini, potrivit declarațiilor oficialilor din sectorul energetic. Este vorba despre un cablu de înaltă capacitate, care urma să lege România de Georgia prin Marea Neagră, cu o posibilă extindere către Ungaria și Azerbaidjan.
„În contextul actual, caracterizat de o situație geopolitică nefavorabilă, finalizarea cablului submarîn de înaltă capacitate este sub semnul întrebării”, a declarat Bende Sándor, preşedintele Comisiei pentru industrii din Camera Deputaților, la o conferință organizată miercuri, de un cotidian financiar.
„Nu mă refer doar la conflictul din Ucraina, ci la lipsa de stabilitate politică generală ce există între statele din regiune, inclusiv Georgia, Armenia și Azerbaidjan. Nu este o zonă stabilă pentru importarea de energie electrică”, a adăugat Bende Sándor.
Secretar de stat: Nu pot specifica un termen
„Se mai realizează acest proiect sau nu? Probabil că nu mai este discutat”, a spus Ovidiu Demetrescu, moderatorul conferinței, adresându-se secretarului de stat din Ministerul Energiei, Pavel-Casian Nițulescu.
„Cu toate acestea, cred că are o mare importanță ca rută alternativă de aprovizionare și pentru România, și pentru țările învecinate. Îmi prezic un viitor pozitiv și dacă implementarea se va face încet”, a răspuns secretarul de stat.
Întrebat despre termenul de finalizare a proiectului, Nițulescu nu a oferit o dată. „Datorită lungimii de 1.200 km, investiția de amploare necesară și complexității proiectului, orizontul de timp este unul îndelungat. Nu pot stabili un termen clar”, a declarat oficialul din Ministerul Energiei.
Un proiect strategic intrat în impas
În ultimele șase luni, de la anunțarea finalizării studiului de fezabilitate, nu au mai fost făcute declarații oficiale despre acest proiect, deși înainte de aprilie era considerat unul dintre cele mai importante proiecte energetice pentru următorii ani, conform unor declarații anterioare.
La începutul lunii aprilie, Ministerul Energiei a publicat un comunicat prin care se anunța finalizarea cu succes a studiului de fezabilitate pentru proiectul de interconectare în curent continuu, numit „Coridorul Verde”.
Consultat, ulterior, de o publicație de știri despre costuri și etapele următoare de implementare, ministerul a comunicat că nu poate oferi informații suplimentare.
Răspunsul oficial a fost că „partenerii de proiect nu pot furniza informații suplimentare față de cele deja prezentate în comunicatele de presă”.
În comunicatul din aprilie, ministerul susținea că „interconectorul intră în faza următoare”, însă nu a specificat care este această fază.
Semne de îndoială de la început
Reprezentanții țărilor implicate au semnat un acord la București, pe 17 decembrie 2022, pentru „Coridorul Verde”, având ca scop transportul energiei regenerabile prin cablul submarin.
La eveniment au participat președintele Azerbaidjanului, premierul Georgiei, fostul premier al României și premierul Ungariei, în prezența președintelui Comisiei Europene și a fostului președinte al României.
Cu toate acestea, Comisia Europeană a exprimat îndoieli în 2024 cu privire la compatibilitatea acordului cu legislația Uniunii Europene.
„Comisia are îndoieli legate de compatibilitatea acordului cu legislația UE, deoarece nu include prevederi care să asigure prioritatea legilor europene și a obligațiilor statelor membre față de cele din acord”, se menționa într-un document al guvernului.
Companii implicate în proiectul „Coridorului Verde”
Proiectul reunește compania națională Transelectrica alături de companii precum TAQA (Abu Dhabi), Meridiam (Franța), Fluor (SUA) și E-INFRA (România).
Unii investitori sunt implicați și în proiectul mini-reactoarelor nucleare.
În ianuarie 2025, o companie joint venture a fost înființată pentru a coordona proiectul, cu participații egale pentru Transelectrica, compania energetică din Georgia, compania energetică din Azerbaidjan și compania energetică din Ungaria. Compania se numește Geco Power Company și are sediul la București.
Studiul de fezabilitate a fost realizat de o firmă italiană de consultanță, în numele semnatarilor acordului, și a fost transferat companiei de proiect. În teorie, cablul de 1,200 km va costa aproximativ 3,5 miliarde de euro.
Alte proiecte energetice eșuate
România a fost implicată în mai multe proiecte energetice importante care au eşuat în ultimii ani.
Printre acestea se numără proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, care a avut mai multe iterații și anulări. Alte proiecte, cum ar fi unul pentru transportul de energie electrică din Turcia, și alte inițiative energetice au fost abandonate din lipsa interesului investitorilor.
În ultimele decenii au fost abandonate mai multe proiecte de infrastructură energetică de importanță majoră, dovadă a unor erori de evaluare a proiectelor și a unui neajuns în definirea clară a interesului investitorilor din proiecte de importanță majoră.
