„Bucureştiul pe care îl percepem ca oraş nu mai acceptă scuze, ci solicită rezultate concrete. Un oraş în care investiţiile nu se pierde în promisiuni, ci sunt vizibile în cartiere, infrastructură şi calitatea vieţii fiecărui locuitor. Cred într-un Bucureşti modern, coerent, bine gestionat — un oraş al proiectelor realizate temeinic, nu al improvizaţiilor. Un oraş bine pus la punct! Viziunea mea este clară: capitala României trebuie să devină un oraş european în realitate, nu doar în aspiraţii. Aceasta include un transport public eficient, spaţii publice civilizate, amenajate şi atractive, proiecte mature, transparente şi o administraţie funcţională conform normelor, nu după interese. Bucureştiul are nevoie de continuitate, rigoare şi hotărâre în decizii. Sunt pregătit să continui această direcţie — cu rezultate, respect pentru cetăţeni şi ambiţia de a construi un oraş de mândrie”, se menţionează în programul lui Ciprian Ciucu, prezentat în 20 noiembrie.
Planuri pentru zona centrală
Ciucu afirmă că Bucureştiul are nevoie de un Plan Urbanistic Zonal (PUZ), vizând regenerarea urbană pe axa Piaţa Unirii – Piaţa Victoriei, pentru o conectare armonioasă a „camerelor urbane” din zona de nord, precum Piaţa Lahovari, Grădina Icoanei, Piaţa Rosetti, Piaţa Sfântul Gheorghe, cu cele din sud, inclusiv Centrul Vechi (zona Lipscani), Piaţa Universităţii, Calea Victoriei — inclusiv pieţe precum Iosif Sava, Valter Mărăcineanu, zona Sălii Palatului, până la Piaţa Victoriei.
„Un astfel de PUZ va reconfigura aceste zone, propunând proiecte de regenerare urbană, implementate etapizat până în anul 2035, cu o logică unitară, deşi diverse ca funcţii şi aspect”, afirmă Ciucu. „De asemenea, PUG-ul actual nu a fost actualizat de peste un sfert de secol, din cauza unor blocaje administrative, politice şi juridice.”
Conceptul de „Oraş-parc”
Ciucu susţine ideea de „Oraş-parc”, pe care a implementat-o cu succes în sectorul 6, şi care poate fi extinsă în alte cartiere prin colaborare cu primarii de sector. „Cartierele dens populate din Bucureşti vor deveni, pas cu pas, mici oaze de verdeaţă — cu flori perene, copaci plantaţi nou, băncuţe moderne şi prietenoase cu mediul. În plus, intervenţiile vor include resistematizări rutiere, parcări de reşedinţă, iluminat public, puncte de colectare a deşeurilor subterane şi supraterane”, precizează el în program.
Noi reguli pentru reclamele stradale și spaţiul urban
„Bucureştiul are nevoie de reguli clare pentru aspectul spaţiului public”. „Oraşul nu trebuie să fie plin de bannere, panouri improvizate şi lumini agresive, ci să reprezinte un mediu urban civilizat, ordonat şi coerent, unde disciplina vizuală şi respectul pentru spaţiul public sunt obligatorii. Se va implementa un standard european pentru reclamele comercianţilor şi pentru întregul afişaj stradal, protejând identitatea oraşului şi reducând agresivitatea vizuală. Toate firmele vor respecta reguli unitare privind dimensiunile, poziţionarea, iluminatul şi cromatica. Panourile improvizate, cablurile atârnate, banner-ele rupte, mesh-urile care acoperă fațadele şi inscripţiile kitsch vor fi eliminate progresiv, conform unui calendar, cu sprijin pentru comercianţi şi sancţiuni pentru abateri.”
Plan pentru reducerea riscului seismic
„Bucureştiul nu mai poate continua să depindă de noroc. Este esenţial să începem cel mai amplu program de siguranţă urbană din ultimul deceniu. Oraşul nostru are cel mai mare risc seismic din Europa. În ultimele două decenii, doar câteva clădiri cu risc ridicat au fost consolidare. Această situaţie trebuie remediată urgent.”
Propunerile includ fonduri pentru expropriere şi valorificare pentru cauze de utilitate publică, unde consolidarea este imposibilă sau mai costisitoare decât reconstrucţia, cu excepţia clădirilor de patrimoniu. De asemenea, va fi creat un mecanism clar pentru relocarea temporară a locatarilor şi reintegrarea lor în noile locuinţe după finalizarea lucrărilor.
Abordarea se va face în trei etape:
- FAZA 1 (primii 4 ani): prioritizarea consolidării clădirilor publice esenţiale — şcoli, spitale, sedii administrative, plus un pachet anual de clădiri rezidenţiale cu risc ridicat.
- FAZA 2 (ani 4–12): extinderea consolidării la clădirile rezidenţiale cu risc I şi II, conform listelor existente.
- FAZA 3: finalizarea intervenţiilor şi transformarea zonelor consolidate în centre de regenerare urbană, care vor atrage investiţii private.
„Pentru implementarea acestui program, voi propune un fond dedicat, alimentat din bugetul local prin alocări anuale garantate, fonduri guvernamentale, finanţări europene şi de instituţii financiare internaţionale, precum şi parteneriate public-privat. Fiecare intervenţie majoră într-un cartier trebuie să devină o oportunitate pentru modernizarea spaţiilor publice, refacerea infrastructurii edilitare, creşterea valorii imobiliare, promovarea spaţiilor verzi, mobilitate pietonală şi iluminat modern”, completează Ciucu.
„Bucureştiul trebuie să devină un oraş sigur, predictibil şi civilizat”
„Poliţia locală trebuie transformată într-o structură modernă, disciplinată, adaptată nevoilor cetăţenilor şi capabilă să acţioneze prompt şi eficient. Propun ordine, disciplină şi respect pentru cetăţean. Cu o poliţie locală reformată, Bucureştiul poate redeveni un oraş sigur, în care oamenii se simt protejaţi zi de zi, în fiecare cartier”, a spus Ciucu. El afirmă că, după succesul reformei în Sectorul 6, intenţionează să ridice standardele poliţiei locale la nivel european, pentru o mai bună operativitate.
„Poliţia locală va contribui la menţinerea unui oraş curat, circulabil şi ordonat, cu respectarea regulilor. Se vor lua măsuri ferme împotriva parcărilor ilegale, ocupării trotuarelor, comerţului neautorizat şi abandonului de deşeuri. Se vor desfăşura campanii de disciplinare urbană: patrule zilnice, prezenţă vizibilă, colaborare cu direcţiile de salubritate şi mobilitate pentru intervenţii coordonate.”
Obiectivul „Vision Zero” pentru accidente rutiere
„Scopul este reducerea accentuată a accidentelor grave, pornind de la principiile ‘Vision Zero’. Se urmăreşte crearea unui sistem rutier fără decese sau vătămări severe în trafic”, a propus Ciucu.
Principalele măsuri sunt:
– Iluminarea suplimentară a trecerilor de pietoni şi ridicarea acestora pe străzile secundare, în dreptul celor mai riscante intersecţii şi tronsoane;
– Instituirea zonei 30 km/h în jurul şcolilor, grădiniţelor şi parcurilor în zonele dens populate;
– Realizarea trecerilor de pietoni cu insule de refugiu, treceri supraînălţate, iluminat și semnalizare clară în zonele periculoase;
– Instalarea de camere de supraveghere şi radare fixe în puncte strategice, integrate în sistemul de monitorizare existent;
– Implementarea unui program de educaţie rutieră în şcoli şi campanii de conştientizare destinate şoferilor, în colaborare cu Poliţia Rutieră şi ONG-uri specializate.
Viziunea pentru sistemul de termoficare
„Oraşul are nevoie de o sistem de termoficare modern, predictibil şi durabil. Obiectivul principal este reducerea avariilor, îmbunătăţirea calităţii serviciilor şi scăderea pierderilor, prin investiţii strategice pe termen lung. Bucureştiul beneficiază de al doilea cel mai mare sistem centralizat de termoficare din lume după Moscova, conceput pentru zonele construite în perioada comunistă şi industriile asociate. Sistemul Elcen produce energie electrică şi agent termic secundar, ca răcire”, explică el.
Beneficiile unui sistem eficient includ:
– Eficienţă energetică ridicată — cogenerarea permite utilizarea optimă a combustibilului, reducând pierderile. Modernizarea reţelei este prioritară, cu planuri pentru alte 100 km de reabilitare şi înlocuire a conductelor vechi, automatizarea controlului prin sisteme SCADA, precum şi modernizarea centralelor rămase neactualizate.
Se va investi în energie verde, instalarea de panouri solare pentru apa caldă în sezonul cald, şi potenţialul geotermal local, pentru reducerea dependenţei de gaze naturale.
Sistemul de distribuţie, ce se întinde pe aproape 4.000 km, necesită modernizare continuă. Finanţările europene, fondurile de modernizare şi colaborarea cu sectorul privat vor fi esenţiale pentru reducerea pierderilor şi eficientizarea operaţiunilor.
Centura Verde
„Bucureştiul are nevoie de o reţea verde adevărată care să reducă poluarea, să asigure un mediu sănătos şi să conecteze natural zonele urbane. Centura Verde reprezintă un proiect de dezvoltare metropolitană, ce include parcuri, păduri urbane şi coridoare ecologice, menite să limiteze poluarea aerului şi efectul de insulă de căldură, precum şi să crească suprafaţa de spaţii verzi per locuitor.”
Sistemul de sănătate
Administraţia Spitalelor şi Serviciilor Medicale Bucureşti gestionează 19 unităţi spitaliceşti, însă, deşi fondurile publice pentru infrastructură sunt consistente, echipamentele şi condiţiile de cazare sunt învechite şi improprii actului medical modern. În ceea ce priveşte siguranţa la incendiu, 11 dintre cele 19 spitale nu aveau autorizaţie ISU în 2023, iar riscul seismic nu a fost evaluat corespunzător, fiind nevoie de expertize. Este necesară reconstrucţia unor spitale pentru a asigura servicii moderne, sigure, şi condiţii adecvate personalului medical.”
„Bucureştiul trebuie să devină un oraş sănătos şi respirabil, în care calitatea aerului reprezintă o prioritate absolută”.
„Poluarea afectează în principal plămânii: irită bronhiile, favorizează bronşitele, agravează astmul şi scade capacitatea respiratorie, chiar şi la persoanele sănătoase. Particulele fine pătrund in sânge, având impact asupra sistemului cardiovascular, şi pot duce la infarct, accident vascular şi hipertensiune. Pe termen lung, poluarea poate afecta şi creierul, influenţând concentrarea, somnul şi sănătatea generală. Copiii, ale căror sisteme respiratorii încă se dezvoltă, sunt extrem de vulnerabili la infecţii, alergii şi astm. Expunerea repetată slăbeşte imunitatea, crescând susceptibilitatea la viroze”, a explicat el.
El adaugă că „Bucureştiul trebuie să devină un oraş al oamenilor, iar mobilitatea trebuie să se bazeze prioritizarea transportului public, în special metrou şi transporturile de suprafaţă (tramvaie, troleibuze, autobuze), alături de alternative de transport.”
„Mobilitatea reprezintă un serviciu public esenţial, similar cu educaţia sau sănătatea. Transportul public trebuie să devină opţiunea principală pentru deplasările zilnice, iar pentru aceasta se vor amenaja coridoare dedicate pentru autobuze, troleibuze şi tramvaie pe cele mai importante axe, cu semaforizare prioritară. Se va extinde integrarea tarifară şi informaţională — bilet unic şi aplicaţie unică pentru diversele mijloace de transport, precum şi parcări de tip park&ride în afara oraşului, pe principalele traiecte de traficul urban.”
Masterplanul pentru infrastructura ciclistă
Ciucu menţionează că „mersul pe jos şi bicicletele trebuie să fie alternative sigure şi accesibile pentru distanţe scurte şi medii. Se va implementa etapizat Masterplanul Velo, care prevede o reţea de piste de calitate europeană, conectate între cartiere şi centru, cu siguranţă pentru utilizatori şi marcaje clare. Se vor dezvolta parcări de biciclete securizate şi spaţii dedicate pentru ultima etapă a deplasării, stimulând astfel utilizarea transportului alternativ.”
Rezultatele referendumului din 2024 vor fi aplicate
Ciucu subliniază că „Guvernanţa Bucureştiului este fragmentată, cauzele fiind istorice. În trecut, anumite decizii au transferat o parte din buget de la Primărie către sectoare, fragmentând responsabilităţile. În prezent, circa 50% din fonduri sunt gestionate de Primărie, iar restul de sectoare, fiecare cu specificul său, administrează parcul, infrastructura, parcările şi serviciile publice. Acest dezechilibru afectează eficienţa administrativă.”
El afirmă că, în cadrul reformei urbanistice, se va urmări redistribuirea competenţelor şi resurselor conform rezultatelor referendumului din 2024, cu sprijin din partea experţilor internaţionali, inclusiv ai Băncii Mondiale, pentru a asigura un management unitar şi responsabil al serviciilor publice din Bucureşti.
