„În România, nu întâlnim partide de stânga, ci diverse variante de dreapta”, afirmă Vladimir Borțun, doctor în științe politice și lector la Universitatea Oxford. „Chiar și PSD este mai apropiat de dreapta decât social-democrații europeni”, a declarat Borțun într-un interviu acordat HotNews. Aceasta se întâmplă într-o țară cu un număr de angajați plătiți cu salariul minim (2.574 lei net) de două ori mai mare decât media europeană.
- Partidul dominant în noul Parlament, PSD, nu se confruntă doar cu dilema participării la guvernare, ci și cu necesitatea de a-și defini direcția în viitor.
- Cercetător la Universitatea Oxford, Vladimir Borțun, critică cota unică de impozitare de 10% și impozitul pe profit pentru companii de 16%. El susține că „nu există dovezi științifice că taxele mici stimulează dezvoltarea clasei de mijloc”. Profesorul citează exemple din țări învecinate, precum Polonia și Slovacia, care au implementat impozitare progresivă și care dispun atât de clase de mijloc solide, cât și de servicii publice eficiente.
- Referitor la Nicușor Dan, expertul de la Oxford remarcă afilierea acestuia la neoliberalism și evidențiază riscul ca, dacă politicile economice actuale vor continua, extrema dreaptă să colecteze nemulțumirile populației și să ajungă la putere în următorii patru ani.
- Economistul atrage atenția asupra unor indicatori mai puțin utilizați: „În 2024, numărul micilor afaceri falimentare a crescut cu 16% față de anul precedent.”
– Înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale, ați publicat o opinie în New York Times, iar ulterior, la CNN, ați afirmat că în România se confruntă doi candidați de dreapta, că Nicușor Dan nu este de centru așa cum se prezintă și că cei 28% din populație aflați în risc de sărăcie nu sunt reprezentați. Totuși, nivelul de trai în România este mult mai bun acum decât acum zece ani.
– Vladimir Borțun: Sigur că nivelul de trai este mai bun decât în urmă cu 10 ani și probabil și mai bun decât în alte țări din estul Europei, fără apartenență la Uniunea Europeană. Acestea sunt avantaje incontestabile, dar am ales să subliniez aspectele deficiente ale modelului economic și social din România.
Cu toate acestea, 45% din populație, aproape jumătate, fie trăiește în sărăcie, fie este aproape de pragul sărăciei. Aceasta este o cifră semnificativă, care nu a scăzut notabil în ultimii ani și nu se observă cum ar putea fi diminuată urmand acest model economic neoliberalist bazat pe taxe scăzute și salarii mici. Menționez că numărul angajaților plătiți cu salariul minim este dublu față de media europeană.
Deși salariul minim a fost periodic majorat în ultimii ani, acesta rămâne semnificativ sub nivelul necesar pentru un trai decent.
AUR și „Ecosistemul dreptei populiste” nu au abordarile necesare
– Ce a lipsit din campania electorală pentru alegerile prezidențiale, din perspectiva dumneavoastră?
– Temele sociale, cele mai importante pentru oamenii obișnuiți. Sondajele și cercetările sociologice arată că cetățenii sunt preocupați mai mult de probleme materiale și socio-economice, precum locurile de muncă precare, salariile reduse, facturile la utilități și problema locuințelor, decât de conflictele ideologice. Există o criză a locuințelor și un procent ridicat de tineri care locuiesc cu părinții după vârsta de 30 de ani, din cauza lipsei financiare.
Totodată, acest curent de dreapta care susține familia tradițională nu propune politici adecvate pentru stimularea socioeconomică a noilor familii.
– Vă referiți la AUR?
– Exact, în principal la AUR și întregul ecosistem al dreptei populiste.
Investițiile în educație și sănătate au rezultate pe termen lung
-Ce ne lipsește?– Din campania alegerilor a lipsit o agendă socială necesară de 30+ de ani. Chiar și așa numitul partid de stânga a ignorat complet problemele sociale, preferând să promită austeritate, tăieri de buget, într-o situație în care România dispune de unele din cele mai mici procente din PIB alocate cheltuielilor publice în UE, inclusiv în sectoarele vitale, precum educație, sănătate și protecție socială.
Aceste sectoare sunt vitale nu doar din punct de vedere al stângii, ci și pentru viitorul țării, întrucât investițiile în educație, sănătate și servicii publice îmbunătățesc capitalul uman.
Candidatul care promite reducerea cheltuielilor publice
– George Simion a vorbit despre apartamentele la 35.000 de euro, ulterior recunoscând statutul de strategie de marketing. Nu este o abordare constructivă a problemelor reale.
Tocmai faptul că și-a încălcat promisiunea în timpul campaniei electorale demonstrează lipsa substanței în programul AUR și absența unor soluții concrete față de problemele cu care se confruntă cetățenii.
Niciun candidat nu a abordat serios aceste probleme. Dimpotrivă, au candidat bazându-se pe ideea că vor tăia cheltuielile publice sau vor concedia angajați din sectorul public.
Studiile demonstrează că numărul de angajați publici nu este exagerat în raport cu alte țări europene, chiar în unele sectoare fiind sub media UE.
Acest discurs, neoliberal, critică dimensiunea statului şi cheltuielile publice, dar comparativ cu țările concurente din fostul bloc comunist care au performanțe economice superioare României, cheltuielile publice și taxarea averilor și corporațiilor sunt mult mai mari.
Sectorul privat se implică adesea în mecanisme de corupție
– Nicușor Dan a vorbit despre lupta anti-corupție.
Corupția este o problemă sistemică , care implică și sectorul privat. Multe dintre procesele de clientelism și corupție sunt initiate de actori privați.
Această perspectivă contextualizată a corupției lipsește adesea din dezbaterile publice. Corupția este adesea politizată pentru a justifica măsuri economice neoliberale.
În țări precum Slovenia, cei cu venituri mari plătesc o taxare mai mare
– Cum se explică faptul că niște români votează extrema dreaptă, în condițiile în care ei sunt cei mai afectați de situația socio-economică.
Nu există dovezi că taxele mici stimulează dezvoltarea clasei de mijloc. În țările din regiune, precum Cehia, Croația, Slovacia și Polonia, impozitarea este progresivă. În Slovenia, cei cu venituri mari plătesc până la 50% din venit. Aceste țări au o clasă de mijloc mai puternică și servicii publice mai bine dezvoltate decât România.
Lipsa partidelor de stânga, o problemă structurală în România
– De ce niciun partid din România nu promovează deschis impozitarea progresivă?
Pentru că nu există partide de stânga în România, ci diverse variante de dreapta. Chiar și PSD este un partid centr-dreapta nealiniat cu social-democrația europeană.
Exemplul unui prim-ministru spaniol social-democrat care critică Israelul și comparația cu președintele PSD care primește un diplomat considerat suspect demonstrează nealinierea PSD la valorile din occident.
O posibilă soluție pentru evitarea ascensiunii extremei drepte
Singura cale de a împiedica succesul extremei drepte este crearea unei alternative de stânga capabilă să ofere soluții la problemele socio-economice ale țării.
O parte din electorat a votat cu formațiuni de extremă dreaptă, dar necesită mai multe date sociologice pentru a identifica motivațiile exacte. Este important să abordăm aceste probleme și să construim alternative viabile pentru cetățeni.
