Înainte de adoptarea „Ordonanței trenuleț”, au fost lansate numeroase concursuri de angajare, inclusiv la Parlament, pentru zeci de posturi. Acum, politicienii aflați la putere vorbesc despre reducerea personalului cu aproximativ 400 de poziții. Camera Deputaților se distinge printr-un număr ridicat de proceduri de angajare recent inițiate.
240 de posturi, eliminate la Camera Deputaților
Expresia „una-i vorba, alta-i fapta” este mai actuală ca niciodată, reflectând atitudinea liderilor coaliției. Aceștia au generat nemulțumire printre angajații Senatului și Camerei Deputaților prin modul în care au anunțat planurile de concedieri sau modificări ale contractelor de muncă pe durată nedeterminată în cele pe durată determinată.
La Camera Deputaților, unde președinte este social-democratul Ciprian Șerban, numărul posturilor eliminate va fi de 212. Reducerea se va face prin concurs, conform unei declarații făcute luni, 27 ianuarie. „Consider că 212 posturi reprezintă o economie. (…) Dacă ne raportăm la numărul total de angajați – 1.700, ar însemna o reducere de circa 12-15%. Dacă ne raportăm la cei care deservesc efectiv activitatea Camerei Deputaților – 1.096, procentul este de circa 20%”, a declarat Ciprian Șerban, potrivit Agerpres.
În final, într-un comunicat transmis de Ciprian Șerban, numărul efectiv al posturilor eliminate este de 240. Reducerea vizează în principal Departamentul legislativ și Secretariatul tehnic, afectând 71 de posturi.
18 concursuri, lansate la sfârșitul anului 2024
Procedurile de angajare au fost inițiate la Camera Deputaților înainte de a fi luată în considerare restructurarea, în decembrie 2024, după alegerile parlamentare. Era cunoscut faptul că noua majoritate politică se va confrunta cu o conjunctură economică dificilă.
În aceste condiții, puterea executivă a lansat 18 concursuri de angajare între 10 și 30 decembrie, o parte dintre acestea nerezolvându-și ciclul. Acestea au vizat 31 de noi posturi.
Este remarcabil că, la unele dintre posturile anunțate, deși ar necesita studii superioare, acest aspect nu este clar specificat în anunțuri.
De exemplu, un post de consilier parlamentar, deja ocupat, în Direcția Informatică și Telecomunicații, cerința era „studii superioare absolvite cu diplomă de licență”. Nu s-a menționat o specializare anume, cu o experiență minimă de 3 ani.
La un alt concurs, pentru aceeași direcție, dar pentru funcția de consultant, au fost solicitate doar studii superioare absolvite cu diplomă de licență, fără a fi cerută experiență profesională. Au participat doi candidați, unul dintre ei fiind admis cu 78,83 de puncte.
Nici pentru un post de consilier parlamentar în Direcția pentru UE nu au fost specificate solicitări teoretice specifice, fiind cerute doar studiile superioare și o experiență minimă de 3 ani.
Concursuri și la Senat
Conform informațiilor publice de la Senat, și această instituție a organizat cel puțin trei concursuri, unul chiar în ajun de Crăciun, pe 24 decembrie. Aceste concursuri vizau posturi de consilier parlamentar la Comisia de Politică Externă. Nu era specificată o formare anume, fiind solicitate studii superioare și o vechime minimă în domeniu de minimum 3 ani. Recent, Libertatea a relatat despre un alt concurs în curs de desfășurare la Direcția de comunicare.
O preocupare a liberalilor, condus de Ilie Bolojan, dar și a USR-ului, constă în faptul că, din cauza angajărilor din ultimii ani, atât PNL, cât și Uniunea nu mai pot promova proprii membri în funcții.
De aceea, aceștia susțin un principiu în care angajații ar fi aleși în funcție de relația cu conducătorii lor politici.
În schimb, conducerea Senatului PNL din ultimii doi ani și jumătate, alături de grupul parlamentar PNL, a angajat peste 50 de persoane.
