Psihologul canadian Jordan B. Peterson afirmă că modul în care îți organizezi locuința reflectă adesea stilul de viață și gestionarea responsabilităților. Ideea principală este următoarea: dacă nu reușești să-ți menții ordinea în propriul spațiu personal, este probabil să întâmpini dificultăți în gestionarea altor aspecte ale vieții, precum relațiile, finanțele sau obiectivele pe termen lung.
Psihologul utilizează, frecvent, îndemnul „începe prin a-ți face ordine în cameră” nu ca un simplu sfat de gospodărire, ci ca un test de autocontrol și organizare a vieții. Dezordinea nu reprezintă doar o problemă vizuală, ci devine o oglindă a modului în care sunt gestionate emoțiile, deciziile și sarcinile zilnice, conform informațiilor din Playtech.
Ce dezordinea spune despre personalitatea oamenilor
Din această perspectivă, un spațiu de locuit permanent aglomerat și dezorganizat adesea se corelează cu:
- o mentalitate dezordonată, cu dificultăți în prioritizare și concentrare;
- o tendință de a amâna finalizarea activităților – de la email-uri neadresate, până la proiecte începute și abandonați;
- perseverență în evitarea deciziilor incomode: „o să fac asta mai târziu”, „o să am timp”, „o să iau o decizie atunci când voi fi pregătit”.
Specialistul explică faptul că o cameră dezordonată nu reprezintă o „vină morală”, ci poate fi un semnal de alarmă: dacă nu poți controla un spațiu atât de mic și apropiat, cum vei gestiona responsabilități mai complexe care implică și alte persoane sau consecințe financiare?
De exemplu, în relații, lipsa de responsabilitate se manifestă prin conflicte aparent minore: cine spală vasele, cine face curățenie după ceilalți, cine poartă poverile zilnice. În esență, nu este vorba doar despre curățenie, ci despre sentimentul că cineva își asumă responsabilitatea, iar celălalt lasă totul pe seama celorlalți.
Sursa foto – Imagine ilustrativă: Envato
Cele 7 responsabilități afectate de dezordinea din locuință
Potrivit analizei sale, Peterson leagă dezordinea din casă de șapte categorii de responsabilități care se pot deteriora în lanț:
- Gestionarea mentalității proprii – un spațiu plin de haos poate amplifica senzația de confuzie și oboseală mentală;
- Respectarea angajamentelor – amânarea constantă a ordinii personale duce la întârzierea sarcinilor importante, întâlnirilor și răspunsurilor;
- Relațiile apropiate – dependența de ceilalți pentru a „strânge după tine” poate genera tensiuni și resentimente;
- Stabilirea limitelor – păstrarea lucrurilor inutile „doar pentru că așa e”, seamănă cu menținerea în viață a situațiilor sau persoanelor care consumă energia individuală;
- Responsabilitatea financiară – dezordinea poate duce la pierderea documentelor, facturi uitate, decizii impulsive pentru a evita confruntările;
- Obiectivele pe termen lung – planurile majore sunt deseori blocate de amânări mici, menținând camera în haos;
- Capacitatea de conducere – înainte de a conduce alți oameni, trebuie să fii capabil să te gestionezi pe tine, începând cu gestionarea spațiului personal.
Mesajul său nu este „fii obsesiv cu ordinea”, ci „folosește ordinea din mediul înconjurător ca pe un exercițiu de responsabilitate personală”.
Un spațiu organizat nu îți va soluționa toate problemele, însă oferă o bază concretă de pornire: o demonstrație că poți crea structură și claritate din lucruri aparent mici.
De acolo, conform psihologului, devine mai simplu să extinzi această disciplină asupra finanțelor, relațiilor, muncii și obiectivelor importante pe care le tot amâni de ani de zile.
