Publicația olandeză de prestigiu Volkskrant.nl publică luni un comentariu bazat pe recentele și surprinzătoarele declarații ale președintei moldovene Maia Sandu, conform cărora ar vota în favoarea unirii Republicii Moldova cu România în cazul unui referendum.
Analiza pornește de la vizita din 1920 a Reginei Maria și a Regelui Ferdinand în Basarabia, urmată de însemnările reginei:
„Țara este fără îndoială românească, iar poporul este românesc”.
Un secol mai târziu, Maia Sandu afirmă în podcastul britanic „The Rest is Politics” că ar sprijini unirea cu România, având ca rezultate „dizolvarea propriei țări” – o situație „remarcabilă”, analizează publicația olandeză.
În cazul unirii, aderarea la Uniunea Europeană ar avea loc automat
Maia Sandu explică motivele pentru susținerea unificării:
„Devenim tot mai vulnerabili ca stat mic precum Moldova” și adaugă că doar o treime dintre cetățenii moldoveni doresc unirea cu România.
Însă, un obiectiv mai realizabil pentru țară este aderarea la Uniunea Europeană, ceea ce, în cazul unuiirea, s-ar realiza în mod automat.
Comentariul, care are o componentă predominant istorică – fundamentală pentru înțelegerea contextului unificării – se întinde până în anul 1859.
„România – o câștigătoare teritorială”
„Atunci când harta europeană a fost redesenată în urma negocierilor de pace de la Versailles, România a avut statutul de câștigătoare teritorială.
Regatul, independent din 1859, includea, printre alte teritorii, Transilvania (cu o importantă minoritate maghiară), Bucovina (parțial situată în Ucraina) și fosta provincie rusă Basarabia. Aceasta era numită „România Mare” – relatează volkskrant.nl.
Mai degrabă decât să ofere argumente pro sau contra unificării, analiza din volkskrant.nl evidențiază interesul intensificat al lui Stalin pentru Moldova, unde a inventat o limbă nouă, limba „moldovenească”, adică o română redată cu caractere chirilice.
Republica Socialistă Moldova – influență sovietică
„În timpul epocii țariste din secolul al XIX-lea, rușii au intervenit, impunând ordine și „rusificând” elita locală. Cu românii ca lideri, a apărut o politică de „romanizare”.
Rușii, conduși acum de Stalin, nu au renunțat la Basarabia.
După semnarea Pactului Molotov-Ribbentrop în 1940, zona a fost ocupată de Uniunea Sovietică.
Aceasta a dus la crearea Republicii Sovietice Moldova, arată publicația citată.
Limba moldovenească – produs al influenței româno-ruse
„După o scurtă recucerire de către dictatorul român Antonescu, însoțită de genocidul evreilor și romilor, Moldova a redevenit parte a Uniunii Sovietice după război, până la obținerea independenței în 1991.
În perioada sovietică, a avut loc o „rusificare” agresivă și o imigrare masivă a etnicilor ruși. Sandu menționează aceast lucru în podcast și ridică problema limbii.
Pentru a diminua legătura cu România, a fost inventată „moldovenească”: o construcție lingvistică a limbii române scrisă cu alfabet chirilic,” scrie Volkskrant.
„Am fost mereu o țară temporară”
„Astăzi, limba română (scrisă cu alfabet latin) este din nou limba oficială a țării”, menționează publicația olandeză.
Publicația amintește și de interviul acordat de scriitorul moldovean Iulian Ciocan în 2022, în care declara: „Am fost întotdeauna o țară temporară”.
Deși Moldova își propune să adere la UE până în 2030, mulți cetățeni deja dețin pașaport românesc – un paradox ce a determinat publicația olandeză să încheie cu o glumă populară printre moldoveni: „moldovenii sunt în UE de mult timp, doar că țara lor nu”.
