Gândul a analizat scorul transmis de comunicatorii USR liderilor formațiunii pentru săptămâna curentă. Recomandările vizează atât controversa diplomei lui Ionuț Moșteanu, cât și campania electorală pentru Primăria Capitalei, pensiile magistraților, precum și secretizarea ajutorului acordat Ucrainei.
„Mantra principală a săptămânii”, indicată explicit în document, privește, în mod special, alegerile locale din București.
Iată mesajul pe care trebuie să îl transmită liderii formațiunii la fiecare apariție media – „Miza alegerilor din București: fie continuăm pe traseul început de Nicușor Dan, fie pierdem toate realizările din ultimii 4 ani”.
Analiza include și întreaga platformă electorală a lui Cătălin Drulă.
„Ce intenționează Cătălin să realizeze în București:”
– În primul rând, trebuie implementat referendumul: recuperarea fondurilor pentru ca orașul să poată investi în proiecte benefice comunității, nu doar în anumite zone –
extinderea rețelei de metrou, modernizarea bulevardelor, reabilitarea rețelelor de termoficare, renovarea spațiilor publice și consolidarea clădirilor cu risc seismic.
– Îmbunătățirea traficului: extinderea rețelei de metrou, reabilitarea liniilor de tramvai, crearea de benzi dedicate autobuzelor și sporirea siguranței pietonilor și bicicliștilor în trafic.
– Refacerea spațiilor publice: promovarea mai multor zone pentru pietoni și bicicliști, precum și pentru natură, reducând suprafața dedicată autovehiculelor. Renovarea parcurilor, piețelor și străzilor din București pentru o zonă mai verde și mai prietenoasă pentru cetățeni. Astfel, orașul devine un loc unde se poate respira liber, plimba în siguranță și se pot bucura de spații moderne și curate.
– Îmbunătățirea calității serviciilor publice: spitale moderne, școli sigure, suport pentru grupurile vulnerabile, promovarea culturii și valorizarea patrimoniului pentru comunitate.
– Creșterea securității urbane: asigurarea căldurii, a apei potabile, consolidarea clădirilor. Continuarea reabilitării rețelei de termoficare și apă-canal, consolidarea clădirilor cu risc seismic și modernizarea infrastructurii orașului pentru un București mai sigur în cazul seismelor și pentru servicii moderne de bază.
Programul comunicatorilor USR include și poziția referitoare la avizul negativ al CSM privind pensiile magistraților. Iată ce trebuie să transmită liderii USR despre acest subiect:
„Avizul este consultativ. Guvernul poate continua procedura de adoptare a legii. Vineri după-amiază va fi convocată o ședință extraordinară a guvernului pentru adoptarea actului normativ, iar premierul își va asuma răspunderea. Cel mai devreme, în iunie, proiectul va ajunge în plenul Parlamentului pentru vot.”
„Este regretabil faptul că CSM a emis avizul, deși acesta va fi transmis abia mâine către Guvern, în condițiile în care termenul de intrare în vigoare a legii este 28 noiembrie.”
Pentru evitarea pierderii fondurilor europene, România, prin MIPE, va încerca, probabil, să convingă Comisia Europeană că, deși a avut întârziere, condițiile pentru îndeplinirea jaloanelor PNRR au fost în mare parte îndeplinite (chiar dacă cu o săptămână întârziere).
- Decizia coaliției constă în stabilirea pensiei judecătorilor și procurorilor la 70% din salariu și extinderea perioadei de tranziție de la 10 la 15 ani. Proiectul a fost transmis spre avizare tehnică către Ministerul Justiției și Ministerul Muncii.
Propunerea coaliției ca pensiile magistraților să fie 70% din ultimul salariu are următoarele avantaje:
- Este în concordanță cu deciziile anterioare ale CCR, care susțin ca valoarea pensiei să fie apropiată de ultima salariu primită.
- Impune o reducere semnificativă față de cuantumul actual de 100% din ultimul venit net.
Propunerea ca vârsta de pensionare să fie crescută la 65 de ani, de la 48 de ani în prezent, în tranșe relative pe o perioadă de 15 ani, și nu 10 ani, va reduce presiunea asupra sistemului public, evitând pensionări masive într-un timp scurt.
Punctajul USR referitor la sprijinul pentru Ucraina
Documentul analizat de Gândul include și poziția pe care liderii USR trebuie să o adopte privind desecretizarea ajutorului românesc către Ucraina.
„Pentru dezbateri TV legate de acest subiect: puteți menționa că, personal, nu vedeți o problemă în transparența datelor, dar există argumente care justifică secretizarea, astfel încât decizia a fost luată și menținută atât de vechiul, cât și de noul CSAT (în unanimitate, după cum se știe).
Majoritatea aliaților transmit publicului că sprijină, dar nu divulgă detaliile exacte ale ajutorului oferit Ucrainei, precum conținutul, sumele și echipamentele.
Exemple de țări care nu publică astfel de informații: Polonia, România.
Țări care divulgă parțial: Italia, statele nordice, Estonia, SUA.
Țări care au schimbat politica de comunicare: Germania», adaugă analiza USR.
RECOMANDAREA EXPERTULUI:
- Ședință secretă USR pe malul apei, conflicte pentru influență și poziții / Mesaj intern obținut de Gândul: „Toți se întreabă de funcții”
- Conform analizei, la USR, influența și conexiunile au prevalat, iar din cei circa 1.000 de candidați, doar cei cu pile au rămas, printre câștigători fiind inclusiv apropiați ai liderilor și familiile acestora.
