Există anumite locuri pe glob care, datorită poziționării lor geografice, apar constant în istorie. Unul dintre ele este Bosforul, un pasaj îngust ce traversează centrul Istanbulului și marchează granița dintre Europa și Asia, conform lui Edward Fishman, fost oficial al Departamentului de Stat al SUA, în cartea sa „Chokepoints: American Power in the Age of Economic Warfare”. Bosforul este o rută vitală pentru transportul unor resurse valoroase, de la Marea Neagră către porturile Mediteranei și oceane. Este un punct crucial, unde civilizațiile se confruntă pentru supremație, iar imperiile se înalță sau se prăbușesc.
În perioada sa de glorie, în secolul al V-lea î.Hr., Atena, principalul oraș-stat al Greciei antice, depindea de libera navigare prin Bosfor pentru a-și asigura aprovizionarea cu hrană. Navele sale transportau cereale din fertilele câmpii ucrainene sau pește din Crimeea, navigând spre sud prin Bosfor către Atena, protejate de o serie de avanposturi militare și de puternica flotă ateniană.
Acest lucru a determinat-o pe Sparta, cel mai mare rival al Atenei, să acționeze. Războiul Peloponez, care a durat douăzeci și șapte de ani, s-a încheiat când flota spartană a distrus flota ateniană la Aegospotami, preluând controlul asupra Bosforului și întrerupând aprovizionarea cu hrană a Atenei, ducând la subjugarea ei prin înfometare.
Bosforul este un punct cheie pentru comerțul internațional
Șapte secole mai târziu, pe malurile aceleiași strâmtori, împăratul roman Constantin a fondat Constantinopolul, cunoscut astăzi sub numele de Istanbul. Constantinopolul a devenit una dintre cele mai mari și mai prospere metropole din Europa și a servit ca capitală a Imperiului Roman până la declinul său sub presiunea otomană în secolul al XV-lea. Otomanii, la fel ca predecesorii lor, au luptat pentru a menține controlul asupra strâmtorii Bosfor.
Bosforul este un punct crucial pentru comerțul internațional, iar controlul asupra sa conferă o putere enormă, fiindcă blocarea sa poate paraliza orice adversar.
În prezent, există și alte „puncte de sufocare” în economia globală, unele nefiind geografice, cel mai important fiind rolul dolarului american în comerț.
În decembrie 2022, după invazia Rusiei în Ucraina, o altă situație similară s-a derulat la gura Bosforului. O mulțime de petroliere, unele de aproape un kilometru lungime, au blocat traficul maritim, întrerupând tranzitul prin strâmtoare. Informația s-a răspândit rapid, deoarece Bosforul este una dintre cele mai aglomerate rute maritime din lume, vitală pentru comerțul cu energie și alimente. Izolarea sa pentru o perioadă prelungită ar putea declanșa haos economic global.
Ce a cauzat acest blocaj?
Nu a existat nicio amenințare militară sau accident maritim – riscuri prezente în Bosfor, care prezintă provocări navigaționale. În acea perioadă, intrau în vigoare plafoanele de preț impuse pentru petrolul rusesc, cu scopul de a reduce veniturile petroliere ale Kremlinului și de a submina efortul de război din Ucraina. Petrolul rusesc era vândut și asigurat de companii britanice, fiind plătit în dolari americani. Asigurările occidentale acopereau peste 95% din toate transporturile petroliere. Această dominație a fost folosită de guvernele occidentale pentru a restricționa fluxul de petrodolari către Kremlin.
Turcia, deși nu a susținut oficial plafonarea prețurilor, a cerut asigurări suplimentare pentru fiecare petrolier care intenționa să tranziteze strâmtoarea, pentru a preveni potențiale incidente.
De ce este petrolul tranzacționat în dolari americani?
Importanța dolarului în comerțul cu petrol este crucială pentru numeroase campanii de sancțiuni din secolul 21.
După Al Doilea Război Mondial, Statele Unite erau un important producător și exportator de petrol. Embargoul arab asupra petrolului din 1973 a schimbat situația, evidențiind vulnerabilitatea SUA.
(Aici este important să fie mentionat contextul istoric)
Ca răspuns, membrii OPEC au decis să impună embargo asupra transporturilor de petrol, ca represalii pentru țările care au susținut Israelul.
În 1974, Richard Nixon, sub presiune politică, a încheiat un pact cu țările arabe, prin care acestea acordau să recicleze petrodolari în trezoreriile SUA. Acest acord este încă relevant în prezent.
Cartea lui Fishman explorează istoria politicilor externe ale SUA din ultimele două decenii, cu accent pe războiul economic pe care Statele Unite l-au purtat, cu succes sau nu, împotriva adversarilor lor.
Autorul analizează strategiile elaborate folosite de Statele Unite pentru a valorifica puterea Wall Street, Silicon Valley și Big Oil împotriva dușmanilor lor.
Războiul economic a fost, uneori, o strategie de succes, alteori a eşuat.
