„Creşterea PIB-ului în 2025 va fi de 1%”, a declarat oficialul şi a adăugat că, „dacă analizăm ultimele trei ani, creşterea totală a fost de 9,7%”.
Şeful statului rus a mai menţionat că, în acest interval, „în zona euro, avansul economic a fost de 3,1%”, conform Agerpres.
Preşedintele Vladimir Putin a indicat că încetinirea economiei ruse „este o decizie conştientă a Guvernului, a Băncii Centrale a Rusiei şi, în special, a conducerii statului, pentru controlul inflaţiei”.
„Este important să subliniem că abordăm această situaţie la nivel general, având ca obiectiv reducerea inflaţiei cel puţin până la 6%”, a afirmat liderul de la Kremlin, sugerând că acest indicator va fi, cel mai probabil, mai mic, situându-se în jurul valorii de 5,7-5,8%.
A subliniat că „scăderea ratei de creştere economică este un pas calculat, o investiţie în menţinerea calităţii economiei şi a indicatorilor macroeconomici”.
De asemenea, a menţionat că, în 2025, producţia industrială a crescut în paralel cu PIB-ul, cu 1%, iar industria prelucrătoare a avansat cu 3,1%.
Fără a face referire la cheltuielile militare ale anului încheiat, Vladimir Putin a afirmat că „deficitul bugetului federal se cifrează la 2,6%” şi a prognozat că acest nivel va scădea la 1,6% în 2026.
Datorită sancţiunilor americane împotriva celor mai mari companii petroliere ruseşti, în noiembrie, exporturile de petrol ale Rusiei au scăzut cu 35%. În plus, Ministerul rus al Apărării a recunoscut recent că statul a cheltuit aproximativ 140 de miliarde de dolari pentru campania militară din Ucraina în 2025, adică 5,1% din bugetul naţional.
În cadrul aceleiaşi conferinţe de presă, liderul rus a asigurat că nu va exista o altă „operaţiune militară specială” similară celei din Ucraina, dacă ţările occidentale vor respecta interesele Rusiei.
„O va exista o nouă operaţiune militară specială? Nu, dacă ne respectaţi. Dacă ne protejaţi interesele, aşa cum am încercat întotdeauna să le onorăm pe ale voastre”, a declarat preşedintele rus într-un discurs televizat.
A mai spus, adresându-se corespondentului BBC: „Dacă nu ne păcăliţi, aşa cum aţi făcut la extinderea NATO spre Est”.
„Suntem dispuşi să colaborăm cu voi. Cu Regatul Unit, întreaga Europă şi cu Statele Unite, însă pe baze de egalitate. Cu condiţia să ne respectăm reciproc”, a afirmat preşedintele rus, subliniind că Rusia şi Europa „se complementază”, fiind condamnate să înţeleagă.
Liderul rus a exprimat disponibilitatea de a „suspende imediat acţiunile militare dacă se vor garanta securitatea Rusiei pe termen mediu şi lung”, insistând asupra faptului că acuzaţiile conform cărora Rusia plănuieşte o invazie asupra unei ţări europene după încheierea conflictului din Ucraina sunt „nefondate” şi o „absurditate”.
Preşedintele Rusiei a criticat și declaraţiile secretarului general al NATO, Mark Rutte, privind pregătirea pentru un conflict cu Rusia, afirmând că Moscova nu mai este considerată „duşman” de către SUA.
„Cum pregăteşte NATO un război împotriva Rusiei dacă principala sa ţară membră nu ne consideră nici adversar, nici inamic?”, a întrebat retoric liderul de la Kremlin.
Putin a subliniat că, în noua Strategie de Securitate Naţională a Washingtonului, Rusia nu este definită ca un duşman.
„Iar secretarul general al NATO se pregăteşte de război cu noi… Nu ştie să citească?”, a mai spus liderul rus, insistând că declaraţiile lui Rutte, pe care l-a descris ca fiind o persoană inteligentă, sunt surprinzătoare, deoarece „Statele Unite sunt actorul principal al NATO, fondatorul şi principalul finanţator”.
EFE aminteşte că Rutte a recomandat aliaţilor NATO să crească rapid cheltuielile pentru apărare şi producţia de armament pentru a evita un conflict militar cu Rusia, avertizând că Moscova reprezintă următoarea ţintă a Kremlinului. „Conflictul se apropie. Rusia a readus războiul în Europa şi trebuie să fim pregătiţi”, a declarat acesta.
În discursul său televizual, preşedintele Rusiei a discutat şi despre criza demografică. El a evidenţiat importanţa creşterii natalităţii în contextul scăderii drastice a naşterilor, cauzată de incertitudinile generate de război şi de „gaura demografică” în care se află Rusia.
„Este necesar ca naşterea de copii să devină o prioritate, pentru ca oamenii să înțeleagă bucuria maternităţii şi a paternităţii”, a declarat Vladimir Putin.
El a precizat că scăderea ratei natalităţii este o problemă îngrijorătoare în „aproape toate ţările cu economii mari”, exemplificând Japonia şi Coreea de Sud. „Este o tendinţă generalizată”, a insistat el.
Preşedintele rus a afirmat că sprijinirea familiilor cu copii reprezintă o prioritate pentru statul rus. În acelaşi timp, s-a declarat mulţumit că în 25 de regiuni ale Rusiei situaţia demografică se ameliorează.
Parlamentul rus a aprobat anul trecut o lege ce interzice propagarea ideologiei „childfree” (fără copii), care susţine dreptul femeilor de a alege să nu aibă copii. Rusia intenţionează să aloce în următorii trei ani 37,5 miliarde de ruble (peste 402 milioane de dolari) pentru programe de promovare a natalităţii, în faţa celei mai acute crize demografice din ultimele patru decenii.
